Pastravul apelor noastre

Pastravul-de -munte, cavalerul apelor de munte, este cunoscut nu numai de pescarii sportivi, ci si de cei care au avut prilejul sa umble pe malul apelor de munte.Coloritul pastravului, cat si petele negri si rosii, incercuite cu inele albe-sidefii, variaza in functie de nediu si de anotimp.Varietatea de culori este atat de mare, incat este greu sa gasesti doi pastravi identici.Dar nu numai solzii, ci si carnea isi schimba culoarea in functie de hrana pe care o consuma pestele.Carnea de pastrav este o adevarata "delicatese", fara oase si fara miros.Pastravul este un peste lacom, in permanenta goana dupa hrana, care se compune din larve, de insecte, latausi, pui de peste (uneori ataca chiar propria-i progenitura), pestisori, insecte, viermi si in general tot ce cara apa catre locul lui de panda.Pastravul creste relativ repede in apele unde exista hrana din belsug.Astfel, in lacul de acumulare de la Bicaz, in decurs de 4 ani, unele exemplare au depasit 4 kg, fiindca in lac se gasesc foarte multi obleti.In apele de munte curgatoare nu depaseste in general 30 - 40 cm lungime si greutate de 150 - 300 g.
In paraiele de munte bine pazite se intalnesc destul de des si exemplare de 0,8 - 1 kg.

     Pastravul ii plac apele curgatoare reci, cristaline, bogate in oxigen dizolvat. Exemplarele tinere se tin in carduri mai mici in apropierea malului.Adultii, in schimb, au loc permanente de panda si odihna pe care rareori le parasesc.Pastravii mari se adapostesc dupa stanci sau pietre, in vartejuri sau in cotloane de submaluri, la intalnirea cursului mai domol cu un curent mai puternic, in bulboane, stand in general cu capul in susul apei.In lunile calduroase se hraneste doar dimineata si spre apusul soarelui, iar in celelalte luni vaneaza toata ziua.

    Pescuitul pastravului este admis numai in perioada 15 septembrie - 30 aprilie.

    Pentru prinderea lui se folosesc mai multe procedee, si anume : cu rame, cu naluci si cu musca artificiala, dar mai sunt si alte metode locale,a mai putin cunoscute.Primul procedeu, cel cu rama, este greoi pentru o astfel de specie.Carligul cu momeala se lasa in apropierea fundului (folosind un plumb mic).Din cand in cand se salta varga si cand simtim o muscatura mai "modesta" intepam (aceasta muscatura nu este caracteristica pastravului).In apa limpede este mai greu sa pescuiesti cu rame.La pastrav se poate aplica si pescuitul pipait, folosind momeli naturale in urmatoarea ordine : cosasul, musca- de-urzici , musca- de-ovine si burlaul.Acest procedeu se practica in special in apele de munte cu malurile acoperite de multa vegetatie, unde aruncarile cu musca sunt imposibile.In acest caz scoaterea la mal a pestelui se face cu ajutorul minciogului.

    Pastravul se mai pescuieste si cu naluci, insa acest procedeu cere multe cunostinte, fiindca exemplarele mari nu pot fi inselate cu musculite.Pescarul care pescuieste pastravul cu naluci se deplaseaza mult, repetand mereu miscarile de lansare, desi acest procedeu cere un efort deosebit.In acest caz folosim o varga usoara, o mulineta cu tambur fix, un fir de 20 - 28 cm.In paraie folosim linguri de 3 - 4 g, iar in lacuri de acumulare 5-6 g.Aruncarile trebuie sa fie usoare, pentru ca lingura sa cada pe apa fara zgomot.Folosim si devonul (Rublex), pestisori morti (pui de scobar, boistean, zglavoc etc.) sau pestisori artificiali de tipul Flopy sau cu Plucky, de 3-5 g.

    Cel mai frumos pescuit de pastrav este cel cu musca artificiala, pe care o lansam peste tot, explorand apa palma cu palma.Despre mustele scufundate si despre cele plutitoare am vorbit mai inainte.Aceasta metoda da rezultate bune, in special inainte sau dupa ploi, cand cerul este inorat sau cand bate putin vantul.In cazul pescuitului cu musca plutitoare, rezultate bune se obtin in special in zori de zi, in apa transparenta (mai ales in lunile iunie-iulie ).La acest procedeu, musca cazuta pe apa trebuie sa se afle in acelasi plan cu sfoara, iar in timpul plutirii sa nu se abata de la traseul sau.Aruncarile se fac intotdeauna in susul apei, fara sa fim observati.Se inteapa prin ridicarea varfului vargii.Aceasta metoda cere metode perfectionate si o tefnica deosebita din partea pescarului sportiv.Desi nu au o importanta hotaratoare, mustele artificiale trebuie sa aiba o forma si o constructie corespunzatoare.

    Pastravul-curcubeu, ca si pastravul, de-munte, prezinta un mare interes pentru pescuitul sportiv, fiindca in diferite tari cu aceasta specie se populeaza apele de munte (de exemplu in Cehoslovacia, Germania, Scotia, Anglia, Suedia, Sua, Canada etc).La noi pastravul curcubeu constitue obiectul pisciculturii in helesteele salmonicole.Totusi in anumite ocazii, cu ouiet de pastrav-curcubeu se populeaza si apele de munte.Pescuitul sportiv al pastravului-curcubeu este identic cu cel al pastravului-de-munte.