Pescuit cu plumb pe fundul apei

         Ţinta unui atare tip de pescuit o constituie pestii ce stau mai aproape de fund , în apele cu curs mai repede. La noi se pescuieste astfel mai ales mreana , iubitoare de apă adîncă , dar adeseori se pot prinde si cleni , văduviţe , somni , si crapi . În general este pescuitul obişnuit al crapului , carasului , somnului , plătici , linului etc. Toamna , pe vreme rece , când pestii se retrag spre fund ,varietatea celor prinşi în undită va fi si mai mare . Este necesar un echipament special . În primul rănd , o vargă lungă de 4-5 m , solidă , prevăzută cu mulinetă , trebuie să fie lungă , pentru ca so întindem perfect dreaptă , căt mai departe deasupra apei , tinînd firul sforii în unghi drept fată de ea . Pescuind în curent puternic , apa încearcă să ridice plumbul si , cu căt varga va fi mai scurtă , cu atât o poate face mai uşor , aducănd plumbul la mal . Ca si metoda precedentă , cu plută , întroducerea firelor de nailon a înlocuit vechea sfoară de mătase . Un fir de nailon de 30-40/50 grosime si de o lungime de circa 20-50/100 de m ( în functie de specia de peste  la care vrem să  pescuim )  , înfăsurat pe mulinetă , poate suporta lupta cu pesti de talie mare .

         Struna de care atasăm plumbul si cărligul va avea o grosime si o rezistentă mai mică decăt a firului legat de vargă , lungimea strunei va fi de 50-60 cm . La pescuitul unor răpitori cu dinti puternici , ca ştiuca ,somnul , şalăul , ataşăm la vărful strunei un fir subtire si suplu de oţel de 10-15 cm , de care prindem direct cârligul .Plumbul va fi greu , ca să poată tine momeala la fund şi să nu fie miscată de curent . Cu căt curentul este mai puternic , cu atît plumbul va fi mai greu, de la 10 g pănă la 80 g si chiar mai mult . Plumbul nu este întărit pe strună ci , fiind găurit în lungul lui , lasă ca struna să lunece liber si usor prin el . Jocul strunei prin plumb este obligatoriu , deoarece , dacă momeala ar fi legată fix de plumbul greu , ce zace pe fund , pestele ar simti îndată o rezistentă si ar lăsa numaidecăt nada . Pentru ca plumbul să nu ajungă pănă la cărlig , la vrio 30 cm de acesta , vom pune pe strună o alică .Mai buni sunt plumbii eliptici , "olivele ", care fac ca struna să lunece usor prin tunelul lor , si să agate mai rar de pietrele de fund . Vom arunca momeala cât mai departe ,spre mijlocul apei , cel putin la o distantă de două ori mai mare decât lungimea vergii .Acolo unde bănuim că sănt mrene mari , încordăm sfoara si o tinem tot timpul întinsă .





Ca să putem lansa destul de departe , este bine ca mai întăi să desfacem de pe mulinetă o portiune de sfoară destul de lungă , pe care o vom aseza în colaci pe pămînt , lăngă picioare , si o vom lăsa să ne  alunece printre degetele mâinii stăngi , în timp ce îi dam avânt cu varga . Varga o vom tine căt mai orizontal si , fiindcă de obicei este grea , o putem propti cu ajutorul unor suporti , ca să nu ne obosească mâna . Tracţiunea pestilor o simtim prin sfoară si prin vargă , deoarece struna este trasă , de peste , prin plumbul care stă pe fund . O lovitură scurtă , puternică , ne va face să bănuim că este un peste mare . Răspunsul pescarului va fi energic , dar nu brusc --sfoara este lungă , rezistenta apei este mare , iar miscarea de întepare trebuie să fie resimtită prin tunelul plumbului , care o frănează si el .

        Rezultatele frumoase obtinute cu această metodă de pescuit se datoresc faptului că se departe de tărm si la adânc , de unde pestele nu vede atît de usor omul . Dar , deoarece pestii se tin de obicei în ape mai limpezi si cu ochi buni , nu trebuie să fim prea siguri că nu vom fi observati ; de aceea să căutăm permanent să rămânem cât mai neobservati .