Pescuit Babuscă

Babusca numiri populare : babuscă , bălaie , bălac, ocheană , tărancă , la puiet se spune goghie .    Pescuirea babustii este mai mult un joc de-a unditu ; în căteva ore poti să aduni în coş atâţia pesti mărunti , încăt să cumpănescă greutatea pestilor mari , prinsi într-o zi întreagă .
    Babusca ajunge până la cel mult 30 cm lungime ; de obicei rămîne între 15 şi 25 cm ; greutatea , 80-200 g , exceptional 500 g .
Are spinarea destul de înaltă şi trupul alungit , comprimat lateral , spatele albastru-cenusiu-verzui , flacurile argintii si burta albă . Gura este tăiată aproape orizontal , situată terminal , ceea ce constituie semnul ei dinstinctiv . Ochii si înotătoarele -- cu exceptia dorsalei si a părtii de sus a caudalei , care sunt mai palide -- sunt roşii . Linia laterală , pornind de la cap , este curbă , îndreptăndu-se spre burtă .Babuşca este un peste de baltă , unde se înmulteste din belşug , fiind întălnită mai rar în răuri . O vom găsi în băltile şi jepsile Dunării , în toate lacurile litorale si iazuri . Este rar în Prut , dar freecventă în bratele închise ale Siretului .Adesea umblă în cărduri mari .

Perioada de bătaie începe de la mijlocul luni aprilie şi tine pănă la sfărsitul lui mai .
Find un peste mic şi de apă stătătoare , sfoara si struna vor fi foarte fine , iar cârligul va avea o deschidere de cel mult 5 mm .

Pluta va fi de pană uşoară , iar plumbul , o alică . Trebuie să punem plumb atăt de greu  , încăt pluta să se cufunde aproape toată , rămânând deasupra apei numai vreo 2 cm . Adîncimea la care lăsăm momeala depinde de vreme ( pe căldură o vom tine numai la suprafată , iar pe frig şi pe vreme rea  , mai la adînc ) şi de mărimea peştilor pe care vrem să-i pridem . Dacă avem de gănd să ne facem o provizie de pestişori pe care să-i întrebuinţăm drept momeală la răpitori , vom pescui numai la suprafată ; altfel , vom lăsa nada mai spre fund .

      Vadul, făcut cu păine muiată şi frămîntată , cu vermi etc , adună grămadă pe acesti flămănzi ai băltilor si prilejuieste un pescuit mănos .În undită vom pune ca momeală râme , vermi de carne , cosaşi mici sau mămăligă si păine , frămîntate si făcute cocoloase de mărimea bobului de mazăre . Cele mai bune locuri pentru vad si pentru pescuit sunt ochiurile de lăngă păpuriş si de pe lăngă alte plante acvatice . Dacă am dat de un cărd de babuste , pluta nu se mai odihneste . Căteodată , pluta are doar un tremur usor si repetat , apoi se cufundă , ca imediat să se ridice din nou , ceea ce indică prezenta pestilor mici , care mai mult se joacă cu momeala decăt s-o apuce . Pentru a nu gresi , nu vom încerca să întepăm decăt atunci cănd pluta se cufundă sau rămîne sub apă sau , cufundată fiind , este tras putin de-a lungul oglinzi apei , ceea ce înseamnă că o babuscă destul de mare a apucat nada cu nădejde . Specia prinde mai bine , la undită , primăvara ; mai tărziu , cănd apa s-a încălzit si balta este bogată în hrană , babusca leneveste .
  
   Locurile cele mai bune de pescuit sunt lăngă mal .Exemplarele mai mici le vom găsi printre ierburi si păpurisuri de întinderi mici si mijlocii , unde se ascund de teama bibanului ; cele de talie mai mare trăieste mai înspre funduri .Babusca are o carne gustoasă .