Pescuit si migratia pestilor

         

            Putini pesti duc o viată sedentară si pot fi găsiti întodeauna în apropierea acelorasi locuri . Cei mai multi dintre ei întreprind --------- la epoci determinate si urmănd drumuri anumite -------deplasări , uneori în cărduri sau chiar în masă , provocate , fie de căutarea locurilor pentru hrană mai abundentă , fie pentru reproducere , fie în vederea iernatului .

            Nu este vorba aici de pestii migratori : morunul , nisetrul , păstruga , scumbria de Dunăre , rizeafca etc , ce trăiesc în apele Mării Negre , dar care , mănati de instinctul reproducerii , intră primăvara în Dunăre , urcă în susul fluviului , iar după clocire se reîntorc ----pui si adulti----în mare .

             Ne vom ocupa numai de pestii de undită :
        1.  Migratia pentru reproducere  . Pestii de apă dulce fac , în general , deplasări mici în vederea reproducerii .
             Crapul migrează , în fiecare an , din Dunăre sau râurile mari în băltile acestora , găsind acolo conditii mai favorabile pentru depunerea icrelor si clocire . Plecarea către aceste locuri este determinată de temperatura apei si anume , când ea atinge 18° C .

            Păstrăvul porneste în călătorie toamna , cănd urcă în susul pâraielor de munte spre izvoare , unde găseste o apă mai rece si mai bine oxigenată , prielnică reproducerii . Mriana si scobarul suie primăvara , în cărduri , pănă în zona păstrăvului , reproducerea având loc în ape clare si repezi , cu fundul pietros sau nisipos.
            Ştiuca are deplasări scurte , îndreptându-se primăvara , o dată cu viiturile , spre apele mai mici si linistite , ferite de curenti si revărsări , unde îsi depune icrele .
             Bibanul , însă , rămâne pe loc în apa linistită a lacurilor , în care duce tot timpul o viaţă sedentară .

       2 . Migratiile pentru hrană ale pestilor de apă dulce se produc , de obicei , în apropierea aceloraşi locuri . Ele sunt determinate în special de căutarea microorganismelor , ce formează hrana de căpetenie a multor specii , mai ales a puietului .
Răpitorii , care se hrănesc de obicei cu pradă vie , se vor duce acolo unde apa le va aduce mai usor hrana la îndemănă .
Ştiuca si avatul se vor găsi mereu în locurile unde se deplasează masele de puiet ce constituie hrana lor obişnuită .

         3.  Migratiile pentru iernat sunt întreprinse de către multi pesti din apele noastre dulci : crap , caras , salău , biban etc .Acrstia sedeplaseaza  in locurile mai adanci sau cu gropi maloase.Aici, dupa ce se acopera cu un strat gros, protector, de mucus, ierneaza lancezand, aproape imobili, intrun fel de somn, ce dureaza cateva luni.Multe specii se aduna pentru in carduri mari.

    Primavara, o data cu incalzirea apei, parasesc  locurile de iernat, se apropie de tarm sau intra, o data cu viiturile, in balti, unde se pregateste pentru reproducere.Cunoasterea cauzelor ce produc migratiile pestilor intereseaza pescuitului si, in spcial, pescuitul industrial.