Pescuit si hrănirea pestilor

             Nevoia de hrănire a pestelui si pofta lui de mâncare sunt două coordonate ce domină întreg pescuitul nostru cu undita .
Nu toate niamurile de peste au acelasi regim alimentar  si din punctul nostru de vedere , strict pescăresc , vom împărti pesti în două grupe :

     a ) pesti răpitori  ( păstrăvul , lostrita , lipanul , ştiuca , somnul , şalăul , avatul ,  bibanul ) , cei ce se hrănesc cu fiinte vii ( hrană animală ) ;

    b ) pesti nerăpitori ( omnivori ) , cei ce au un regim alimentar mixt ( crapul , carasul , mreana , cleanul , linul , roşioara etc ) si care se hrănesc cu diferite plante acvatice ,vegetale , dar si cu vermi, melci, raci mici, icre de peste etc .

"Lista de bucate " a pestilor este foarte variată , iar pescarul experimentat , cunoscător al modului de hrănire al diferitelor specii , îsi va potrivi întodeauna nada după preferintele acestora . El nu va încerca niciodată să momească un răpitor oarecare ( de exemplu , un păstrăv sau o ştiucă ) cu mămăligă ,grău sau porumb fiert , cartofi , mazăre etc , alimente ce nu fac parte din hrana lor specifică .

              În functie de vărstă si talie se poate face o altă diferentiere în modul lor de hrănire , un păstrăv tănăr va muscări după tot felu de găndăceii ce roiesc deasupra râului , încât va putea fi uşor înselat  cu musca noastră artificială ; un păstrăv de talie mare , însă , va prefera , în locul insectei oarecare , prada mult mai consistentă si mai voluminoasă de tipul unui boistean sau unei zglăvoace .

Multi pesti îsi manifestă preferintele lor fată de hrană în functie de sezon , un exemplu este cleanu . Pescarii care i-au învătat capriciile , îl prind primăvara cu cosaşi , găndaci si răme ; vara cu cirese si vişine coapte , apoi cu struguri negri si prune , ca mai tărziu , când apele se mai răcesc , cleanul să se dea cu lăcomie la coadă de pestisori , intestine de pasăre sau sânge închegat .

Unii pesti , ca bibanul , obleţul, porcusorul , mănîncă numai ziua ; altii -- somnul , lostriţa , şalăul etc , ---mai mult spre amurg , noaptea sau în zori . Totul se învată , desigur , în ani îndelungati de practică , dar stagiu poate fi scurtat , atunci când cel dornic să pătrundă mai adânc în mezul lucrurilor se va docomenta din cărti de specialitate , ce abordează în amănunt viata si obiceiurile pestilor .

              Unde căutăm pestii atunci când pescuim sau , mai bine zis , care sunt locurile cele mai bune de undit ?
Îată întrebarea care si-o pune todeauna pescarul, când ajunge la marginea apei .
Răspunsul ar părea uşor : acolo unde îsi găseste mai uşor hrana , vadurile arătându-ne clar unde se află acele locuri . Va trebui totusi să ţinem seama , după cum am văzut mai sus , de locul obisnuit de hrănire , specific fiecărui peste ( pe fund sau între ape ) , de variatia temperaturii, de anotimpul ,vremea si modul de deplasare a hranei etc .