luni, 22 martie 2010

Roşioara apelor noastre

Numiri populare : roşioară , babuşcă roşie , roşioară cu pană roşie , ochenită etc .Are talia de 20-30-35 cm şi o greutate de 200-300 g ; exceptional atinge 2 kg .

Desi înrudită îndeaproape cu babuşca ,o deosebim usor de ea . Are trupul mai oval, mai lataret si spinarea mai arcuita.Inotatoarele, cu exceptia dorsalei au varfurile rosii-aprins, spatele verde-inchis, cu o nuanta albastruie sau cenusie, coastele si burta argintii, (Rosioarele de balta sunt de culoare mai inchisa.)Ochii sunt aurii, cu o pata rosie;are gura taiata piezis in sus, iar solzii mari ii acopera si burta, intre inotatoarea ventrala si cea anala.Burta pare ca este coborata, labartata iar codala este adanc bifurcata, cu aripa de jos ceva mai lunga.



La noi o gasim in lacuri litorale, balti, baltile si japsile Dunarii, baltile riverane Bistritei, din cursul sau inferior, in Mures, Olt, Cris, Somes, Timis, Bega, Siret in iazuri si helestee.

Traieste in apele de ses, in balti si raurile foarte line.Si rosioara se aduna in carduri inotand mai mult in mijlocul adancurilor.O pescuim cu undita cu pluta intocmai ca si cu babusca.in timpul verii, insa, vom potrivi momeala mai aproape de suprafata.Nadele cele mai bune sunt ramele, viermii de carne si de faina, cosasii si pastele de paine.

Pentru undit vom cauta locuri bogate in vegetatie, langa carari de stuf sau chiar prin papurisul dens, sub covorul verde de matasea broastei, unde acest peste lenes isi are hrana la indemana si isi gaseste ascunzis de frica stiucii si a bibanului.Carnea ei este mai putin gustoasa decat a babustii.


1 comentarii:

Pescar Hoinar spunea...

Am fost odata la pescuit pe vant foarte puternic, din lateral.
Foloseam o pluta cu antena lunga, ca sa poata sta deasupra valurilor.
Am prins la viermisor in ziua aceea, timp de 2 ore aproximativ 4kg de rosioara, fiecare la 200-250g.

Trimiteți un comentariu

toateBlogurile.ro Certificat Web