joi, 17 octombrie 2013

Pescuit Amator si Balti de pescuit din Giurgiu


Balta Izvoarele – Giurgiu

Acces balta Izvoarele

Drum Bucuresti - Izvoarele
Mergeti din Bucuresti spre Oltenita (DN4), la km. 31 faceti dreapta spre comuna Hotarele si din centrul comunei virati drepta spre comuna Izvoarele. Din localitatea Izvoarele mai aveti maxim 500 m pana la balta Izvoarele.

Descriere balta Izvoarele

Balta Izvoarele are o suprafata de aprox. 15 ha. Accesul pana la balta Izvoarele se face in conditii foarte bune si pe timp de ploaie, drumul fiind asfaltat. Este permisa camparea pe timp de noapte dar nu se poate pescui insa se poate face gratar, iar pescarul poate fi insotit de familie dar fara sa pescuieasca. Este permis plantatul cu navomodele.

Regulament balta Izvoarele

  • Taxa este de 100 Ron / zi, intre orele 5:00 si 21:00
  • Balta Izvoarele
  • Balta Izvoarele este deschisa doar Sambata si Duminica, in cursul saptamanii este deschisa doar de Sarbatorile Legale
  • Se pot retine 5 kg de peste, ce depaseste se poate achizitiona contra cost


Balta Facau – Giurgiu

Acces balta Facau

Mergeti din Bucuresti spre Alexandria (E70), trecetio de Mihailesti apoi urmeaza Gorneni unde faceti dreapta spre Facau (aprox. 2 km). In salut Facau se face dreapta pe a treia strada , se ajunge la balta Facau.

Descriere balta Facau

Balta Facau are o forma alungita cu o lungine de aprox. 4 km. La balta Facau pescarii au posibilitate de campare.

Regulament balta Facau

  • taxa este de 150 Ron / 12h
  • se pot retine maxim 5 kg de peste
  • se poate pescuit cu 4 lansete si 2 undite

Balta Putineiu La Conac – Giurgiu

Acces balta Putineiu La Conac

Mergeti din Bucuresti pana in Giurgiu (DN5), apoi din Giurgiu spre Vieru – Hodivoaie – Putineiu. Din Putineiu faceti dreapta spre baltile din localitate, balta Putineiu La Conac este a treia balta.

Descriere balta Putineiu La Conac

Balta Putineiu La Conac este o balta mica si cocheta cu o suprafata de aproximativ 2 ha. Balta este amenajata cu casute, umbrare, w.c. si loc de gratar.

Regulament Putineiu La Conac

  • taxa este de 100 Ron/12h
  • se poate pescui cu 4 lansete sau 5 undite
  • se pot retine 5 kg de peste

Balta Insula Mica – Giurgiu

Acces balta Insula Mica

Din Bucuresti treceti prin comuna Jilava apoi 1 Decembrie (DN5) si mergeti tot inainte, cum treceti raul Arges virati la drepta si mergeti 5-7 km pana vedeti o cladire cu 4 nivele si langa este balta Insula Mica.
Drum Bucuresti - Darasti-Vlasca

Descriere balta Insula Mica

Balta Insula Mica este o balta de undita deoarece are o dimensiune relativ mica dar cu o densitate mare de peste. Accesul pe balta Insula Mica se face doar cu rezervare telefonica in prealabil. Aici puteti beneficia de mai multe servicii, incepand de la mancare, cazare, gratar, balta pescuit sportiv, bar, posibilitatea de campare, ping-pong, paintball etc.sk 

Regulament balta Insula Mica

Taxa este de 20 Ron / 12h pentru pescuit sportiv in sitem “Catch & Release”; pestele prins se poate retine doar contra cost (pret Metro)
Pescuitul sportiv se face doar cu momeli vi si naturale (rame / viermi)
Taxa agrement (insotitori) este de 10 Ron
Pentru doritorii de petrecere a noptilor in aer liber avem in dotare corturi si o rulota de 4 persoane. Pretul este de 100 lei/noapte pentru rulota si 30 lei/ noapte pentru cort de 2 persoane.
Divertisment:
ping-pong – 5 lei/ora
alte jocuri ((carti,table, sah, rummy, etc) – 5 lei/zi
 paintball in echipa – 30 lei/pers (echipament de joc si protectie, trainer,co2) + 50 lei/ punga de 500 bile
paintball tras la tinta – 10 lei arma + 50 lei punga de 500 bile
sala fitness – 30 lei pentru o zi sau variante de abonament
plimbare cu barca – 10 lei  

Balta Singureni – Giurgiu

Acces balta Singureni

Drum Bucuresti - Singureni
Mergeti din Bucuresti spre Giurgiu (DN5),  iesirea prin comuna Jilava, in comuna Calugareni, in primul sens giratoriu faceti dreapta spre Singureni (inca aprox. 10 km). In centrul satul Singureni faceti stanga, la aprox. 1 km dupa ce treceti podul peste raul Neajlov faceti iar stanga si tineti drumul de tara si pe partea dreapta o sa vedeti balta Singureni.

Detalii balta Singureni

Complexul piscicol de la Singureni are o suprafata totala de 6 ha. si este compus din 3 balti, 2 balti de aprox. 1,5 ha deschise pescuitului stationar si o balta cu o suprafata de 4 ha. pentru pescuitul la crap. Adancimea baltilor din complexul Singureni varieaza intre 1,5 m si 5 m.
Balta Singureni

Regulament balta Singureni

  • taxe pentru pescuit in bazunul de crap este de  100 Ron /12 h (se pot retine 10 kg) sau 50 Ron C&R
  • taxa pentru pescuitul stationar este de 60 Ron / 12 h (se pot retine 3 kg)
  • se poate pescui cu maxim 5 scule
  • optional se poate nadi folosind barcile administratorilor.

Balta Camineasca – Giurgiu

Acces balta Camineasca

Sunt doua variante ca sa ajungeti din Bucuresti la balta Camineasca:
Drum Bucuresti - Schitu
  • Una ar fi sa mergeti din Bucuresti spre Alexandria (DN6), in Ghimpati, in dreptul benzinariei faceti stanga spre Schitu. In satul Schitul o sa vedeti un indicator la drepta spre Albele, mergeti pe acel drum aprox. 4 km pana ajungeti la un dig. Balta din stanga este balta Albele iar cea din dreapta este balta Camineasca.
  • Alta varianta ar fi ca din Ghimpati sa mergeti spre Camineasca iar la iesire faceti dreapta pe un drum de tara, se merge pe acel drum pana ce treceti un deal (3-4 km) si o sa vedeti balta Camineasca in fata.

Detalii balta Camineasca

Balta Camineasca este situata intre satele Naipu, Camineasca si Petru Rares.
Harta zona Albele
Balta Camineasca

Regulament balta Camineasca

  • taxa este de 40 Ron / 24 h


Balta Albele – Petru Rares – Giurgiu

Acces balta Albele – Petru Rares

Sunt doua variante ca sa ajungeti din Bucuresti la balta Albele – Petru Rares:
Drum Bucuresti - Schitu
  • Una ar fi sa mergeti din Bucuresti spre Alexandria (DN6), in Ghimpati, in dreptul benzinariei faceti stanga spre Schitu. Din Schitu mergeti pana la Vlasinu apoi Valea Bujorului, in Valea Bujorului la iesire faceti dreapta pe langa padure si tineti drumul aprox.3 km pana ce drumul face o curba stransa la dreapta,  acolo faceti stanga si coborati pe primul drum la dreapta ce duce la balta Albele – Petru Rares.
  • Alta varianta ar fi ca din Ghimpati sa mergeti spre Naipu si apoi Petru Rares. Balta din dreapta este balta Albele – Petru Rares.

Descriere balta Albele – Petru Rares

Balta Albele - Petru Rares
Balta Albele – Petru Rares este impartita in doua balti cu o suprafata totala de 26 ha.

Regulament balta Albele – Petru Rares

  • se pot retine maxim 5 kg de peste
  • se poate planta cu navomodele
  • taxa este de 40 Ron / 24 h
  • se poate pescui cu maxim 6 lansete

Balta Albele – Giurgiu

Acces balta Albele

Sunt doua variante ca sa ajungeti din Bucuresti la balta Albele:
Drum Bucuresti - Schitu
  • Una ar fi sa mergeti din Bucuresti spre Alexandria (DN6), in Ghimpati, in dreptul benzinariei faceti stanga spre Schitu. In satul Schitul o sa vedeti un indicator la drepta spre Albele, mergeti pe acel drum aprox. 4 km pana ajungeti la un dig. Balta din stanga este balta Albele iar cea din dreapta este balta Camineasca.
  • Alta varianta ar fi ca din Ghimpati sa mergeti spre Naipu si apoi Petru Rares.

Detalii balta Albele

Balta Albele se o balta lunga ce se intinde din dreptul locatilatilor Naipu – Schitu pana la Petru Rares. Pe balta Albele aveti posibilitatea sa va cazati la casute pe insila din mijlocul baltii in dreptul satului Petru Rares.
Balta Albele
Harta zona Albele

Regulament balta Albele

  • se pescuieste cu maxim 5 lansete
  • taxa este de 120 Ron / 24 h
  • se pot retine 10 kg de peste.

Balta Magura 1 – Giurgiu

Acces balta Magura 1

Bucuresti,sos.Oltenitei,Frumusani,Km 31,Herasti,Hotarele – iesire din Hotarele spre Greaca pe DN 5A(fostul DJ 401),la 3-4Km de Hotarele pe partea dreapta se afla balta Magura 1.
Drum Bucuresti Hotarele (Magura1)

Detalii balta Magura 1

Balta Magura 1 se afla la sosea facand astfel accesul facil cu masina. Balta Magura 1 a fost populata recent cu crap, cteno si somn african si are o adancime maxima de 2,5 m.  Balta Magura 1 se afla in administrarea societatii care administreaza si balta Magura 2. Balta

Regulament balta Magura 1

  • 5 undite/lansete per pescar
  • se pot retine maxim 5 kg de peste
  • taxa este 50RON / 12 h iar pentru 24 h taxa este de 80lei.


Balta Greaca – Cercani – Giurgiu


Drum Bucuresti - Greaca
Balta Greaca – Cercani este una din zecile de balti din judetul Giurgiu, diferenta fata de multe altele o face concursurile la care participa un numar mare de pescari amatori si profesionisti de la noi din tara si nu numai.

Acces balta Greaca – Cercani

Din Bucuresti sunt trei variante ca sa ajungeti la balta Greaca-Cercani. Doua prin Julava, alta prin Popesti-Leordeni.
  • Drumul Bucuresti – Giurgiu (DN5), iesiti prin Jilava, Adunati Copaceni, mergeti spre Calugareni, tineti drumul tot inainte pana la un sens giratoriu cu directii dreapta Giurgiu si stanga Daita. Faceti stanga spre Daita si mergeti Frasinu – Baneasa -Pietrele -Puieni – Prundu  si Greaca. Pe acest drum il recomand fata de toate celelalte.
  • Drum balta Greaca - Cercani
  • Tot pe DN5, iesiti prin Jilava, Adunati Copaceni, mergeti spre Calugareni, unde faceti stanga spre Branistari si mergeti Bradeni – Comana – Prundu  si Greaca.
  • Drumu Bucuresti Oltenita (DN4), iesirea prin Popesti-Leordeni,apoi Frumusani, mergeti pana la km 21, unde faceti dreapta spre  Hotarele apoi Heresti si comuna Greaca.
Ajunsi in Greaca, mergeti pana aproape de iesire unde se face o straduta in dreapta. Tot inainte si ajungeti la balta.

Detalii balta Greaca – Cercani

Balta Greaca – Cercani se mandreste cu o populatie piscicola numeroasa in exemplare mari de crap si caras.
Balta Greaca - Cercani
La balta Greaca – Cercani aveti posibilitatea de cazare si alte facilitati ca de exemplu pontor, w.c., frigider, etc.

Regumalent balta Greaca -Cercani

  • taxa include 5kg de crap
  • doar crapul intre 1 si 4 kg poate pastra contra cost (15 lei/ kg)
  • fara limita la caras

Balta Izvoarele – Giurgiu

Acces balta Izvoarele

Drum Bucuresti - Izvoarele
Mergeti din Bucuresti spre Oltenita (DN4), la km. 31 faceti dreapta spre comuna Hotarele si din centrul comunei virati drepta spre comuna Izvoarele. Din localitatea Izvoarele mai aveti maxim 500 m pana la balta Izvoarele.

Descriere balta Izvoarele

Balta Izvoarele are o suprafata de aprox. 15 ha. Accesul pana la balta Izvoarele se face in conditii foarte bune si pe timp de ploaie, drumul fiind asfaltat. Este permisa camparea pe timp de noapte dar nu se poate pescui insa se poate face gratar, iar pescarul poate fi insotit de familie dar fara sa pescuieasca. Este permis plantatul cu navomodele.

Regulament balta Izvoarele

  • Taxa este de 100 Ron / zi, intre orele 5:00 si 21:00
  • Balta Izvoarele
  • Balta Izvoarele este deschisa doar Sambata si Duminica, in cursul saptamanii este deschisa doar de Sarbatorile Legale
  • Se pot retine 5 kg de peste, ce depaseste se poate achizitiona contra cost

Balta Facau – Giurgiu

Acces balta Facau

Mergeti din Bucuresti spre Alexandria (E70), trecetio de Mihailesti apoi urmeaza Gorneni unde faceti dreapta spre Facau (aprox. 2 km). In salut Facau se face dreapta pe a treia strada , se ajunge la balta Facau.

Descriere balta Facau

Balta Facau are o forma alungita cu o lungine de aprox. 4 km. La balta Facau pescarii au posibilitate de campare.

Regulament balta Facau

  • taxa este de 150 Ron / 12h
  • se pot retine maxim 5 kg de peste
  • se poate pescuit cu 4 lansete si 2 undite


Balta Putineiu La Conac – Giurgiu

Acces balta Putineiu La Conac

Mergeti din Bucuresti pana in Giurgiu (DN5), apoi din Giurgiu spre Vieru – Hodivoaie – Putineiu. Din Putineiu faceti dreapta spre baltile din localitate, balta Putineiu La Conac este a treia balta.

Descriere balta Putineiu La Conac

Balta Putineiu La Conac este o balta mica si cocheta cu o suprafata de aproximativ 2 ha. Balta este amenajata cu casute, umbrare, w.c. si loc de gratar.

Regulament Putineiu La Conac

  • taxa este de 100 Ron/12h
  • se poate pescui cu 4 lansete sau 5 undite
  • se pot retine 5 kg de peste

Balta Insula Mica – Giurgiu

Acces balta Insula Mica

Din Bucuresti treceti prin comuna Jilava apoi 1 Decembrie (DN5) si mergeti tot inainte, cum treceti raul Arges virati la drepta si mergeti 5-7 km pana vedeti o cladire cu 4 nivele si langa este balta Insula Mica.
Drum Bucuresti - Darasti-Vlasca

Descriere balta Insula Mica

Balta Insula Mica este o balta de undita deoarece are o dimensiune relativ mica dar cu o densitate mare de peste. Accesul pe balta Insula Mica se face doar cu rezervare telefonica in prealabil. Aici puteti beneficia de mai multe servicii, incepand de la mancare, cazare, gratar, balta pescuit sportiv, bar, posibilitatea de campare, ping-pong, paintball etc.sk

Regulament balta Insula Mica

  • Taxa este de 20 Ron / 12h pentru pescuit sportiv in sitem “Catch & Release”; pestele prins se poate retine doar contra cost (pret Metro)
  • Pescuitul sportiv se face doar cu momeli vi si naturale (rame / viermi)
  • Taxa agrement (insotitori) este de 10 Ron
  • Pentru doritorii de petrecere a noptilor in aer liber avem in dotare corturi si o rulota de 4 persoane. Pretul este de 100 lei/noapte pentru rulota si 30 lei/ noapte pentru cort de 2 persoane.
  • Divertisment:
    • ping-pong – 5 lei/ora
    • alte jocuri ((carti,table, sah, rummy, etc) – 5 lei/zi
    • paintball in echipa – 30 lei/pers (echipament de joc si protectie, trainer,co2) + 50 lei/ punga de 500 bile
    • paintball tras la tinta – 10 lei arma + 50 lei punga de 500 bile
    • sala fitness – 30 lei pentru o zi sau variante de abonament
    • plimbare cu barca – 10 lei/ora

vineri, 21 iunie 2013

Tipuri de pescuit

Tipuri de pescuit

Pescuitul la fund

Pescuitul la fund, numit si cu linie moarta, sau cu linie de fund inseamna a arata momeala pestilor pe fundul apei. Undita este, deci, compusa in principal dintr-un fir cu plumbi sau dintr-un « method feeder» (forma poate varia in functie de intensitatea curentului sau de natura solului). Este vorba, asadar, de un pescuit la lanseta, deci, atingerea va fi detectata printr-un dispozitiv de contragreutate (un cocolos de nada pe firul dintre mulineta si primul carlig al unditei sau prin intermediul miscarii extremitatii unditei, determinata in acest caz de expresia englezeasca « quiver tip » (varf foarte fin de lanseta) care se agita).

Pescuitul la fixa (la loc nadit)

Pescuitul la fixa este o tehnica care consta in a atrage peste intr-un loc determinat numit loc nadit. Principiul pare simplu, dar trebuie cunoscute numeroase reguli in functie de locul in care se pescuieste si de specia de pesti vizata. Nu putem sa practicam aceasta tehnica decat in rauri de a doua si a treia categorie (rauri lente, fluviu), canale, helestee. Speciile de pesti vizate sunt pestii albi : oblete, babusca, platica, crap, lin, rosioara, mreana.

Principiul : plecand de la un amestec mai mult sau mai putin complex de faina si seminte de toate felurile, se face o momeala care va fi aruncata la o anumita distanta de bord, determinata de lungimea unditei, in general intre 4 si 13 metri. Prin compozitia ei, momeala va atrage pestele in locul nadit, zona unde il vom prinde cu o undita plutitoare.

Pescuitul cu momeala

Acest pescuit consta in a captura cea mai mare parte a salmonidelor din raurile de inalta si medie altitudine folosind momeli naturale recoltate in prealabil pe locul de pescuit. Momelile utilizate variaza in functie de sezon, de altitudine si de starea apei. Exista un material specific, dar poate fi ales in functie de nivelul apei pe dorim s-o prospectam.

Pescuitul cu momeala vie

Este vorba de o practica impartita in « pescari la loc nadit» (locul nadit fiind locul unde pescuim dupa ce i-am momit, uneori mai multe zile in prealabil) si « pescari la lanseta ». Aceasta consta in a atrage pestii carnivori (cum ar fi somn, stiuca, salau sau biban, in rau) cu ajutorul unui peste viu fixat in carlig. Intr-un loc nadit cu momeala pentru pescuitul obletilor se produce un fenomen particular care se numeste vanatoare, si poate fi vorba de bibani care vaneaza in grup sau de un salau care vrea o stiuca. Obletii sar deasupra apei si fug in toate partile. Tehnica necesara pentru a remedia acest fenomen consta in a monta pe o undita ascutita un peste viu ca momeala pe un carlig adecvat.

Pescuitul la musca

Pescuitul la musca se imparte in diferite categorii :

- pescuitul la musca uscata

- pescuitul la musca nimfa

- pescuitul la musca inecata

- pescuitul la musca « streamer »

- pescuitul la musca la buldo

Aceste tehnici constau in a imita fie insectele care-si depun ouale la suprafata apei (mustele uscate), fie ceea ce a eclozat din aceste oua (nimfe si rapide), fie insectele inecate sau in viata subacvatica (nimfele si insectele), fie mici pesti (streamers). Pestii ca lipanul, pastravul sau alti pradatori fiind consumatori de aceste insecte sau pesti, ei musca momeala. Pescuitul la musca permite prinderea tuturor acestor tipuri de pesti din diferite medii (apa dulce, apa sarata). O « musca » este, deci, o imitatie, numita asa « artificial », care tinde fie sa provoace o atitudine agresiva din partea pestelui cautat (teritorialitate), fie sa reproduca, mai mult sau mai putin perfect, insecta sau avelinul cu care pradatorul se hraneste. Acest artificiu este facut, in general, de catre pescarul la musca insusi, fixand in carlig diverse materiale, pene si trestie de cele mai multe ori.


Pescuitul la lanseta

Aceasta tehnica este folosita in lac, rau, ape repezi de munte si in mare, si se practica cu ajutorul unei lansete echipata cu o mulineta. Speciile cautate sunt in principal carnivore : stiuca, biban, salau, dar si black-buss sau somn.

Se disting trei tipuri de pescuit la lanseta, care se diferentiaza prin greutatea momelii utilizata :

- lansarea traditionala

- lansarea foarte usoara

- pescuitul cu momeala

Lansarea traditionala se face la lingura, cu devon-ul, la pesti inotatori, la momeli elastice, la « jigs », la « spinnerbaits », la « buzzbaits » si la o gramada de alte momeli.

Pescuitul la trena

Aceasta tehnica consta in a lasa sa treneze o momeala sau un peste viu in spatele unei barci. Ea se practica adesea cu ajutorul unei sonde-ecou pentru a urmari structurile solului si pentru a determina locurile propice. De multe ori acest tip de pescuit este utilizat ca prospectare. Odata ce s-a descoperit un loc, acolo se va pescui la lanseta. Diferite accesorii de pescuit la trena :

- Downrigger : un cocolos de mai multe kilograme unde fixam lanseta. Aceasta tehnica permite asteptarea adancimilor mari.

- Derivor de suprafata : flotor cu ghidare care permite sa antreneze lanseta in afara siajului barcii, practica pentru apele mai mici pentru a evita sperierea pestelui.

- Placa de aruncare : placa care coboara lanseta foarte adanc. Precizia nu este asa de mare cum este cu downrigger, fiind nevoie de un echipament greu.

- Mers pe la fund : permite asteptarea adancimilor medii, dar mai ales se asigura ca este chiar pe fundul apei.

Surfcasting

Literalmente lansand in val, aceasta tehnica este practicata pe toate litoralurile. Tehnica consta in a arunca momeala in valuri cu ajutorul unei undite de lansat si a astepta miscarea pestilor care vin de-a lungul liniei de momeala sa manance. Miscarile se vad pe undita pusa pe suport sau pe un trepied. Acest pescuit practicandu-se in valuri, deci in zone cu turbulenta, se va utiliza un plumb numit plumb-gheara echipat cu trei sau patru ramificatii care vor stabiliza undita cand se agata de fundul nisipos al apei.

Aceasta tehnica cunoaste chiar mai mult succes cu cat marea este mai agitata, noaptea, la rasaritul sau apusul soarelui si daca se adauga si folosirea ca momeala a viermilor sau crustacee prezente in zonele in care se pescuieste.

Undita este in general formata dintr-un corp de undita pe care se ataseaza unul sau mai multe carlige si la capatul careia se fixeaza lestul. Montajul (carlige, plumb-gheara, margele, etc) va fi in functie de zona de pescuit, de pestele care se pescuieste, de conditiile meteorologice (vant, curenti, etc) ca si de dispozitia pescarului. Speciile de peste cele mai cautate in Europa sunt bibanii de mare sau lupii, dentistii, dorada roiala, dorada gri, cretele, precum si pestii plati (limba de mare sau calcanul).

Pescuitul de urmarire

Aceasta tehnica consta in a lasa undita pe fundul apei asteptand miscarea. Este vorba de un pescuit activ in comparatie cu pescuitul la fund, unde pescarul tine undita in mana. Dispozitivul se compune dintr-un plumb greu si de una sau mai multe forface-uri cu momeala corespunzatoare. Simplu de implementat, aceasta tehnica cere o buna cunoastere atat a apelor si a pestilor cat si a naturii de pe fundul apelor, gratie unei harti sedimentologica a lui Shom.

Acest tip de pescuit permite prinderea speciilor infometate pe care, de obicei, le prindem cu doua mici forface-uri. El mai permite, de asemenea, cu ajutorul unui singur forface lung, sa urmarim pestii mai neincrezatori sau speciile impresionante cum ar fi pisicile si cainii de mare. Momelile cele mai utilizate sunt viermii nereizi si arenicoli, desi orice momeala din carne asezata pe fundul apei este buna, in functie de specia vizata. La simpla atingere a unui peste mare trebuie sa se intepe cu o miscare ampla si sa se aduca firul la limita rupturii pe parcursul primilor 10 metri. Calcanul, de exemplu, are tendinta sa se scufunde in nisip si sa faca ventuza, devenind astfel imposibil de scos de la fund. Atingerea de calcan se traduce printr-o senzatie de greutate asupra unditei. Daca este vorba de o anghila, trebuie sa trageti la fel : are tendinta de a se infasura in structura solului – roci sau epave. Prin urmare, trebuie intoarsa foarte repede, apoi, trecuta de cap 5-6 metri, si continuata o lupta mai fina.


Pescuitul cu lansarea de momeli artificiale

Aruncarea - recuperarea momelilor este un pescuit activ constand in a arunca si a recupera imitatiile de peste in permanenta cu scopul de a pacali un peste rapitor. Dupa tipul de inot si densitatea acestuia, momeala difera in marime, mai mica in primul metru de apa si din ce in ce mai mare in adancime. Este o practica esentiala pentru urmarirea carnivorilor care vaneaza, de exemplu in Franta bibanii de mare, macroul, tonul.

Aruncarea - recuperarea permit la la fel de bine sa se abordeze vanatoarea reprezentata de zborul unor pasari rapitoare care urmaresc un peste nobil intr-o zona unde prezenta sa este suspectata. Momelile folosite pot fi pesti inotatori sau momeala usoara. Pentru a pescui la aruncat-recuperat, undita este aruncata de deasupra umarului, cum putem face si la pescuitul la lingura in apa dulce – trebuie, bineinteles, ridicat pick-up-ul mulinetei – apoi firul este mulinat folosindu-se manivela. Nu este asa de simplu pe cat pare! Pentru ca trebuie sa se dea viata momelii si sa se caute pozitii bune. Pentru a le gasi, pescarul dispune de cunostintele sale, de instinctul si de simtul sau de observatie.

Taparina

Acest tip de pescuit nu necesita o foarte mare experienta, nici materiale costisitoare : o undita pe care se fixeaza intre zece si cinci carlige prevazute cu pene adesea rosii sau albe, dar putand fi si verzi sau galbene, fiind tinute de un plumb de 30-80 g in functie de adancimea dorita, pescuitul rezumandu-se la o miscare oscilatorie obisnuita. Folosita pentru toti pestii vii din banc : macrou, cod… Daca cautam macrou trebuie sa alternam adancimile de cautare.

Dictionarul pescarului amator de la A - Z

Dictionarul pescarului amator


A

Ac = Carlig pentru pescuit. Unealta de pescuit de forma unui ac indoit, cu coada aplatisata sau prevazuta cu un inel pentru prinderea firului. Varful are un spin care impiedica retragerea varfului cand acesta se infige in captura. Sunt diverse forme de carlige, cu tija dreapta sau curbata, mai lunga sau mai scurta, uneori prevazuta cu spini. Materialul carligului poate avea sectiune rotunda (circulara) sau poate fi aplatisat, acestea fiind carlige forjate. Procesul de forjare ofera materialului rezistenta ridicata la incovoiere fapt pentru care carligele forjate sunt deosebit de rezistente.

Agrafa = Piesa metalica de legatura, de forma unei bucle alungite, prevazuta cu un brat mobil si un sistem de blocare a bratului (asemanator unui ac de siguranta). Face legatura dintre forfac si linia principala a firului.

Albitura = Denumire generala a speciilor de pesti cu talie mica (rosioara, oblete, babusca ... ) folositi de regula ca momeala pentru rapitori.

Alevin = larve de pesti

Alica = Biluta de plumb crestata sau gaurita. Se foloseste ca greutate pentru echilibrarea plutei. Amonte = In susul apei (intre observator si izvor).

Amur = Amurul sau Cteno (Ctenopharyngodon idella) denumit si Ten (crap chinezesc). Este una dintre speciile de crap cele mai spectaculoase care traiesc in tara noastra, avand preferinte alimentare de natura predominant vegetala. Corpul sau zvelt si fusiform este acoperit in intregime de solzi mari, de culoare gri-argintie, cu nuante inchise pe spate. Exemplarele mari ating uzual 30 kg si peste 130 cm lungime. Acestia sunt niste pesti deosebit de vioi iar cand sunt capturati opun o mare rezistenta, in timpul drilului.

Ancora = 1. Carlig triplu (3 carlige cu tijele lipite), cu deschiderea acestora dispusa echilateral. Se foloseste in general pentru rapitor. 2. Piesa metalica cu 2-3 brate, folosita pentru ancorarea vaselor.

Anghila = Peste cu corp asemanator unui sarpe, cu dinti ascutiti.

Antirasucitor = Dispozitiv de legatura asemanator agrafei insa care dispune de o articulatie rotunda ce permite rotirea libera a celor doua capete in jurul axei longitudinale. Rolul este de a permite rotirea monturilor (in special naluci) fara sa rasuceasca firul liniei. Se mai numeste si vartej.

Arc = Componenta a forfacului, cu forme aerodinamica, de regula sub forma de arc conic sau biconic, ovoid, aflat la extremitatea monturilor si care serveste ca greutate (lest) pentru lasarea monturii cu momeala. Poate fi monobloc - realizat din plumb sau poate fi confectionat dintr-un arc de sarma cu plumb turnat in partea inferioara. In arc se fixeaza, prin presare cu mana, nada pentru atragerea pestilor in zona monturii. Acesta este, de regula, un momitor.

Ata de mare = Peste marin filiform, de max. 30 cm lungime.

Aterina = Peste marin care traieste aproape de litoral, in bancuri.

Ava = Unealta de pescuit din plasa, prevazuta cu plumbi si plute.

Aval = Invers decat amonte. Indica pozitia de la observator in josul apei.

Avat = Peste de apa dulce, cu corp alungit, argintiu, cu dimensiunea de medie de 45 cm si 2-2.5 kg. Unele exemplare pot atinge si 10-12 kg, 70-80 cm lungime. Se pescuieste cu momeli naturale sau artificiale (rama, pestisori, linguri, muste artificiale).

pescuit-record

B

Babaros = Cub mare de mamaliga folosit la pescuitul crapului.

Babusca = In limbajul popular balos. Se aseamana cu rosioara dar este argintie si cu burta alba. Uzual atinge 10-15 cm si 100-150 g. Se prinde cu undita la rama, viermusi, miez de paine.

Baliza = Semnalizator pentru : 1. delimitarea zonelor de navigatie; 2. delimitarea zonelor de siguranta destinate inotului; 3. marcarea zonei nadite, la pescuitul plantat.

Balta = Apa statatoare, specifica zonelor de campie si care poseda izvor propriu, natural, de apa. In cazul lanturilor de balti (vezi cazul Pasarea) un izvor comun alimenteaza baltile, apa trecand dintr-un bazin in altul in mod natural. In acest caz este obligatoriu ca fiecare administrator de balta sa supravegheze nivelul apei si sa deschida stavilarul cand nivelul depaseste o limita de referinta.

Bambina = Indicator care ne semnaleaza cand pestele trage de momeala. Modelul cel mai raspandit este cel sub forma de inel sectionat intr-un loc. Inelul se deschide si se introduce firul prin el. Cand pestele trage, firul se intinde/se relaxeaza (in functie de sensul in care trage) iar inelul urca/ coboara. Atunci pescarul ridica energic lanseta si inteapa.

Bambus = Planta provenita din zona asiatica si respectiv zonele calde, folosita cu succes la confectionarea vergilor de pescuit. Are o rezistenta deosebit de ridicata. Materialul selectionat pentru confectionarea unditelor se aseamana cu trestia autohtona dar are aspect lemnos, densitate ridicata si noduri proeminente.

Bataie = Ritual de imperechere a pestilor. De regula se produce primavara, in zonele cu apa calda si mica, cu vegetatie. Masculul loveste femela cu coada, aceasta fiind ajutata sa elimine icrele. Apoi masculii depun laptii peste icre. In cazul speciilor de crap, loviturile masculilor sunt asa de puternice incat pot cauza moartea femelelor tinere de dimensiuni mai mici.

Beluga = Femela de morun.

Biban = Specie de pesti rapitori, cu forma specifica, culoare gri-verzuie dungata. Este un peste agresiv, foarte lacom. Corpul este robust si prezinta doua inotatoare dorsale. Bibanul poate depasi 50 cm si o greutate de peste 2 kg.

C

Calcan = Peste marin cu corp plat si forma rotunda, culoarea nisipului, cu lungime de pana la 1 m si peste 10 kg greutate (exemplarele foarte mari). Ochii sunt situati pe partea colorata a corpului.

Cambula = Peste marin cu dimensiunea medie de 25-30 cm, corp oval, culoare verzui-galbuie.

Caracuda = Peste de apa dulce, specific baltilor de ses si de deal, foarte asemanator cu carasul, insa avand corpul mult mai lat, aproape circular. Din cauza exploatarii intensive precum si a poluarii accelerate a apelor, caracuda a disparut cu desavarsire din numeroase balti de ses, fiind pe care le disparitie.

Carcalete = Combinatie de doua sau mai multe momeli intr-un singur carlig (ex. viermusi si mamaliga).

Carmac = 1. Carlig foarte mare pentru prinderea pestilor de talie mare (ex. somn); 2. siruri de carlige pentru agatarea morunilor cand vin sa depuna icre (un fel de japca).

Cascator = Accesoriu din sarma otelita utilizat pentru a deschide gura pestilor rapitori pentru a permite extragerea carligelor. Se fososeste cel mai adesea la extragerea monturii din gura stiucilor, la salau etc.

Casting = Proba de lansare la punct fix, cu lanseta, sau de lansare la distanta. Se urmareste precizia aruncarii sau distanta pana la care se arunca. Constituie proba in concursuri.

Catamaran = Barca cu doua corpuri, legate intre ele printr-un sistem de fixare rigid. Se caracterizeaza prin stabilitate in ape agitate.

Caviar = Icrele negre produse de sturion (pastruga), morun, nisetru.

Cega = Peste de apa dulce, cu lungimea de pana la 1 m (uzual), corp alungit prevazut pe spate cu discuri osoase, cap conic si bot alungit. Peste foarte valoros.

Chefal = Este o clasa de pesti care contine 3 specii: 1. Labanul sau chefalul mare - Mugil cephalus (ajunge la max. 1 m/10 kg); 2. Singhilul sau chefalul mediu - Mugil auratus Risso (40 cm/1 kg); 3. Ostreinos - chefalul mic 40 - 50 cm / 500g max.. Are culoarea argintie si sunt specii valoroase. Se pescuiesc si in Marea Neagra, momeala preferata: scoicile si rama de mare. Scoicile preferabil sa fie cat mai mari.

Cherhana = Cladire special amenajata pentru a primi, pastra si sorta pestele pescuit industrial.

Chila = 1. Partea inferioara a plutei de pescuit; 2. Parte a corpului unei ambarcatiuni.

Ciortan = Crap de 0.5-2 kg.

Ciprinidae = Denumirea familiei de pesti din care fac parte speciile: crap, caras, clean, avat, babusca, caracuda, cosac, mreana, rosioara, scobar, oblet etc.

Clean = Peste de apa dulce (80cm/5kg), corp cilindric, cu solzi de culoare verde-cenusiu metalizat, bruta alba, aripi portocalii. Prefera apa rece si limpede. Se pescuieste cu rama, larve, insecte, fructe, paine, branza, pestisori, momeli artificiale.

Clonc = Instrument din lemn, asemanator unei linguri de lemn cu coada lunga, usor incovoiata. La un capat exista o scobitura (o cavitate) care, prin lovirea de suprafata apei, scoate un sunet asemanator celui produs de sticla de sampanie cand ii scoatem dopul. Zgomutul produs atrage somnul de dimensiuni mai mari in zona.

Cocioc = Insula plutitoare cu stuf si papura, formata dintr-un fel de pamant asemanator cu cel de turba (folosit la flori), negru si cu densitate mica.

Cocolos = Amestec de paine si mamaliga, utilizat ca momeala. De regula, forma momelei este sferica, de dimensiuni mai mici sau mai mari - in functie de specia de peste pescuita.

Copca = Gaura practicata in gheata pentru pescuit pe timp de iarna. Se face cu un instrument numit scoaba sau cu un toporas; uneori se face focul pe gheata care se topeste local.

Cosac = Peste de apa dulce, asemanator cu platica, 25cm/500g. Corpul este acoperit cu solzi mici si moi, capul mic, spate culoare intunecata si burta argintie.

Cosas = 1. Insecta din familia lacustelor utilizata ca momeala pentru pescuitul cleanului, mrenei etc; 2. Amurul.

Cracan = Denumire populara a suportului pentru undita si lanseta. Pentru lanseta se foloseste sistemul de forma unei tije cu diametrul de 3-4 mm, cu un capat ascutit iar celalalt prevazut cu o bifurcatie in forma de V pe care se prijina lanseta.

Crap = Specie de peste cu larga raspandire in lume (Cyprinus carpio, familia ciprinidae).

pescuit-record

D

Dandineta = Momeala artificiala, din metal, sub forma de biluta lipita pe coada carligului.

Degorjor = Unealta pentru extragerea carligului din gura pestelui (in special la rapitorii mai mari care inghit momeala). Este o sarma mai groasa cu un capat despicat si cu maner la celalalt capat.

Drill = Actiunea de scoatere a pestelui din apa dupa intepare, timp in care acesta executa manevre pentru a scapa. Pentru reusita acestei actiuni, cand pescuim cu lanseta, frana trebuie bine reglata pentru a preintampina ruperea firului la smucituri. Pe durata drilului vom cauta sa-i dam pestelui aer (sa-l tinem cateva secunde, in mod repetat, cu capul scos din apa).

E

Efemera = Insecte cu corp suplu, moi, care traiesc cateva ore -zile. Larvele mai sunt denumite: babite, rusalii, vetrice. Sunt momeala preferata a mai multor specii de pesti, ex. bibanul, cega, clean etc.

Elesteu = Bazin pentru reproducerea si cresterea pestilor. Se mai utilizeaza si termenul "helesteu".

F

Fantanel = specie de pastrav.

Feromon = Substanta chimica secretata de catre un animal (prin glande secretoare externe), eliminata in mediul extern in cantitati infime, cu rol in comunicarea chimico-olfactiva in cadrul aceleiasi populatii.

Fir = Este firul, guta folosita pentru pescuit. Poate fi din material textil, nylon etc. Un fir este apreciat dupa rezistenta la rupere raportata la diametru, rezistenta la abraziune, transparenta, elasticitate.

Fitofag = Speciile de pesti care se hranesc cu plante.

Forfac = Montura formata dintr-un fir prevazut la un capat cu un plumb iar la celalalt capat cu o agrafa sau o blucla pentru atasarea la linia lansetei / unditei. Pe fir se leaga unul sau mai multe carlige.

G

Gafa = Instrument sub forma de carlig foarte mare (5-10 cm deschidere), cu diametrul tijei de 3-5 mm, prevazut cu o coada (uzual de cca. 0.5-1 m). Este folosit pentru a agata si scoate pestii mari din apa cand pescuim cu undita sau lanseta.

Ghibort = Specie de peste de apa dulce - usor salmastra, cu corp scurt si spate ridicat, solzi marunti verzi-galbui. Este peste rapitor. Se aseamana cu bibanul.

Guvid = Clasa de pesti din care fac parte guvizii de mare, hanusul, guvidul de balta. Au capul mare, gura larga, doua inotatoare dorsale de forma rotunda, la fel si cele laterale. Culoarea poate fi cenusie deschisa pana la cea neagra. Hanusul este specia cea mai mare, ajungand pana la 500-600 g. Seamana cu un somn in miniatura.

H

Halau = Unealta pentru pescuit formata din doua vergi incrucisate in zona mediana (ca un +) de extremitatile sale fiind fixata o plasa deasa, dreptunghiulara sau patrata. Aceasta e manevrata cu o prajina de 2-3 m si o sfoara. Se lasa in apa, se asteapta cateva zeci de secunde - minute si se scoate.

Hanus = Specie de guvid marin, de dimensiuni mai mari (pana la 500-600 g).

Harpon = Unealta de pescuit animale marine si pesti de dimensiuni mari. Este o lance cu varf ascutit prevazut cu spini. La scara redusa poate fi asemuit cu o sageata.

Homar = Crustaceu asemanator racului, de dimensiuni mari (atinge si 5 kg).

I

Iaprac = Somn de cca. 4-5 kg.

Iaz = Lac de dimensiuni reduse.

Icre = Oua de peste care sunt depuse in zone cu apa mica, calda si vegetatie bogata si apoi fecundate de masculi. Foarte apreciate in domeniul culinar. Atentie: sunt specii de pesti (exemplu somnul, mreana) care nu au icrele comestibile. Cele mai apreciate sunt: icrele negre sau caviarul (produse de pastruga / sturion, morun, nisetru), icrele de manciuria (somon), icrele de stiuca, de crap.

Ihtiologie = Stiinta care studiaza pestii si viata lor.

J

Japca = Metoda de pescuit nesportiv care consta in utilizarea unei lansete de actiune foarte mare, cu mulineta solida, cu linie foarte rezistenta (fir de 0.4-0.5), cu plumb mare si mai multe ancore legate direct pe linie. Se lanseaza lung si apoi se trage prin smucituri pentru agatarea pestilor. Lanseta are un bat cu actiune extrem de mare iar mulinetele sunt foarte puternice. Angrenajul este foarte expus la deteriorare datorita socurilor din timpul inteparii.

Juvelnic = Accesoriu pentru pastrarea pestelui in apa, viu. Este confectionat din plasa cu mai multe cercuri, cu un capat inchis iar celalat prevazut cu un sistem de inchidere pe unde se introduce si se scoate pestele.

K

Kevlar = Fibra de inalta rezistenta utilizata si pentru confectionarea uneltelor de pescuit (vargi, strune etc.).

pescuit-record

L

Laban = Chefalul mare. Este un peste asemanator cu amurul alb si ajunge la dimensiuni de 1m /10 kg.

Lanseta = Unealta de pescuit formata dintr-o varga cu inele, mulineta si linia (firul) cu lungimi de ordinul sutelor de metri. O varga se caracterizeaza prin actiune, putere si lungime. In functie de tipul de pescuit dorit se alege varga potrivita. Pentru o varga se recomanda utilizarea unei mulinete potrivite tipului de pescuit practicat. Ansamblul varga - mulineta se alege astfel incat sa fie bine echilibrat, pentru o manipulare usoara si eficienta si pentru a atinge lanseuri cat mai lungi.

Lapti = Materialul seminal al masculilor de peste.

Lest = Greutate care ajuta la echilibrarea unui corp plutitor (pluta, barca). Pentru undita lestul sunt plumbii atasati pe fir pentru a echilibra pluta.

Lestare = Actiunea prin care echilibram pluta (sau barcile), cu scopul de a le da o pozitie dorita si stabilitate cand plutesc pe apa.

Lingura = Momeala artificiala in forma de lingura, folosita pentru pescuitul rapitorilor. Este prevazuta cu 1-2 ancore pentru agatarea pestelui.

Linie = Firul unditei sau al lansetei.

Lostrita = Peste de apa dulce, traiesti de regula in apele de munte. Atinge dimensiuni de peste 1m si peste 20 kg. Corp cilindric brun cu nuante argintii, gura cu dentitie puternica. Nu se pescuieste sportiv decat cu autorizatie speciala.

Lotca = Barca pescareasca, cu vasle.

Lufar = Peste marin ce poate ajunge la 1 m si peste 20 kg. Corp alungit, gura cu dentitie puternica. Este un peste rapitor si foarte vorace.



M

Mandrina = Sistem de prindere a mulinetei de corpui lansetei. Este prevazut cu un inel fix si unul mobil care se infileteaza si care, prin strangere, fixeaza talpa mulinetei pe corpul lansetei. Sunt mandrine care in loc de inele au doua piese sub forma de papuc, una fixa si cealalta mobila, care culiseaza pe o sina. Piesa mobila are o clapeta care prin actionare fixeaza piesa de sanie, impreuna cu talpa mulinetei.

Maree = Variatie a nivelului marii / oceanului ca urmare a atractiei exercitate de luna si soare asupra apei. Marlita = Pui de stiuca, de dimensiune sub 15 cm.

Midie = Molusca marina comestibila.

Mihalt = Specie de peste de apa dulce, care traieste cu precadere in rauri, cu dimensiuni uzuale de 45-50 cm si 2 kg. Poate ajunge si la 20 kg si 1 m lungime. Are culoare cafeniu marmorat si este peste rapitor.

Minciog = Este un cos din plasa, confectionat de obicei din fir textil. Se aseamana cu cosul de baschet, cu partea inferioara inchisa. Este prevazut cu un suport in forma de cerc, semicerc, sau de "V" care ajuta la fixarea plasei. Suportul este prevazut cu o coada telescopica sau dintr-o singura bucata pentru manipulare la distanta. Pentru crap, minciogul are un diametru de pana la 1 m si coada de pana la 3 m.

Momeala = Este hrana pentru peste sau o imitatie a acesteia, care se fixeaza in carlig pentru capturarea pestelui (rama, cub de mamaliga, boabe de porumb, lingurita metalica, voblere etc.).

Montura = Este un ansamblu de accesorii pentru pescuit, cu scopul de fixare a momelei, de plasare a acesteia in zona de pescuit si de capturare a pestelui cand acesta inghite momeala. Reprezentativ este ansamblul fir - carlige - momeala - plumb, ansamblu masurand intre 20-100 cm si care se monteaza prn intermediul unei agrafe cu vartej de capatul liniei de pescuit.

Mormasca = Carlig prevazut pe tija cu o biluta de plumb, cel mai adesea viu colorata (rosu). Folosita pentru pescuitul bibanului dar si a unor pesti precum carasul, rosioara.

Morun = Specie de peste foarte valoroasa, care traieste si in Marea Neagra. Uzual atinge 1-3 m si pana la 200 kg. Exemplarele mari ajung si la 5 m lungime cantarind pana la 1000-1200 kg. Morunul are culoare brun-cenusie, bot ascutit, cap mic raportat la talie. Icrele negre ale morunului sunt delicatese, fiind foarte pretuite.

Morunas = Peste de apa dulce si salmastra, de cca. 30 cm/500g de culoare brun inchisa si abdomen alb-argintiu. Corpul este alungit si comprimat lateral, cap mic cu mandibula scurta.

Mreana = Peste care traieste in rauri si bazinul Dunarii. Poate atinge dimensiunile de 80 cm si 13-15 kg, are corp prelung acoperit cu solzi marunti de culoare inchisa pe spate si mai deschisa pe lateral, cu bot ascutit cu mustati si buze groase. Atentie: icrele sunt toxice. Ca momeala se foloseste branza, cascaval, sange inchegat, bucati de peste, carne prajita.

Mulineta = Este folosita la pescuitul cu lanseta si are rolul de inmagazinare, desfasurare si recuperare a firului cu montura in timpul pescuitului. Mulineta contine un tambur si un sistem mecanic complex (un reductor)actionat manual printr-o manivela. Pentru detalii vezi articolele din site (ABC la pescuit, Tehnici de pescuit).

Musca = Insecta foarte raspindita la noi, care traieste si in zona lacurilor, fiind frecvent hrana de baza a pestilor. Poate fi folosita la pescuit, ca momeala. In pescuitul sportiv se foloseste si imitatia de musca, adica o musca artificiala confectionata direct pe carlig, cu ajutorul unui fir de bumbac de culoare adecvata, cu bucati de fulgi, matase, plastic etc.

N

Nada = Este hrana cu care, in general, ademenim pestii in zona in care pescuim. Se folosesc in general cantitati mai mari de nada, aceasta putand fi constituita din malai, mamaliga, srot, seminte, porumb etc.

Nailon = In varianta engleza nylon, este o fibra foarte rezistenta, transparenta sau de diverse culori, folosita cel mai des la pescuit. Vezi detalii in site.

Naluca = Sunt momeli artificiale care imita pestii, cea mai cunoscuta fiind clasica lingurita. Aceasta este dotata cu ancore pentru capturarea pestilor. Nalucile sunt folosite la pescuitul pestilor rapitori.

Navod = Plasa pentru pescuit, de dimensiune in general mare (50-100m sau chiar mai mult), care se instaleaza pe un sector al baltii, delimitand o zona circulara. Dupa putin timp acesta este tras la mal adunand pestii intr-un sac central numit matitza.

Nimfa = Stadiu de dezvoltare a unei insecte, cand are loc trecerea de la larva la adult.

Nisetru = Peste marin, raspandit si in Marea Neagra, ajunge pana la 2 m si 100 kg. Corpul e acoperit cu siruri de placi, cap mic si bot scurt. Culoarea brun inchisa, cu abdomen deschis la culoare.

Nod = Este o legatura, o imbinare a unuia sau mai multor fire, fiind caracterizata de o rezistenta ridicata (comparabila cu a firului intreg), in scopul de a obtine un ansamblu functional, in functie de scopul urmarit. Nodurile se folosesc la legarea carligelor, la legarea monturilor, a acesoriilor, la confectionarea plaselor etc. Pentru legarea carligelor sau a liniilor unei undite, lansete, nodul nu trebuie sa scada drastic rezistenta firului si nici sa se desfaca sub actiunea unor sarcini.

pescuit-record

O

Oblet = Specie de peste de apa dulce, raspandit in balti, corp alungit, solzi marunti argintii, pe spate verzui-albastrui, ajunge la max. 20-25 cm. Momeala preferata: painea, viermusii, libelulele.

Ocheana = Rosioara, babusca.

Ochios = Denumire populara a guvidului de apa dulce.

Ostie = Unealta utilizata la vanatoarea pestilor, are forma unei lance bifurcata.

P

Palamida = Peste din Marea Neagra, cu forma de torpila, ajunge pana la 10 kg si aproape 1m lungime.

Papura = Planta acvatica cu frunze lungi (in forma unei lame de sabie) care traieste in lacuri si mlastini.

Paragat = Linie cu multe carlige utilizata la capturarea sturionului si a calcanului.

Pastrav = Peste specific apelor de munte, culoare verzuie cu pete mici colorate -rosii si negre, corp fusiform, gura mare cu dinti marunti, inotatoare dorsala mica si grasa.

Pastruga = Traieste in Marea Neagra si se inrudeste cu cega. Este un peste suplu, atinge pana la 2 m si 30-35 kg. Are cap mic, cu bot lung si turtit.

Pescuit = Activitate industriala sau recreativa care consta in prinderea pestilor sau altor vietati subacvatice, in scop recreativ sau pentru comercializare.

Peste = Clasa de vertebrate care traiesc in mediu acvatic, cu corp de forma hidrodinamica, acoperit cu solzi si care respira prin branhii. Dupa modul in care se hranesc sunt: rapitori (ex. stiuca) sau pasnici (ex. crapul). Pot fi marini sau de apa dulce.

Pietrar = Peste de apa dulce, specific bazinului Dunarii, ce atinge lungimea de 50 cm; are culoare bruna, abdomen alb-galbui, gura in forma de potcoava.

Plancton = Organisme mici de natura animala sau vegetala care traiesc in apa, zona in general dintre ape.

Platica = Peste binecunoscut prin baltile noastre, asemenanator carasului dar cu corp mai lat, solzi mai mici si multe oase. Cap mic, bot usor ascutit, mai lat decat carasul, inotatoare dorsala ascutita. Solzi argintii. Atinge uzual 2-3 kg dar exeplarele foarte mari depasesc 5-6 kg. Se pescuieste ca si carasul.

Plevusca = Peste marunt de apa dulce, solzi argintii cu spatele verzui. Nu depasesc 10 cm lungime.

Plumb = Piesa din plumb (elementul chimic Pb - metal greu, cu densitatea 11.3 g/cm3) utilizata pentru echilibrarea plutei sau ca lest in montura pentru lanseta. Este folosit pentru densitatea sa ridicata si duritatea scazuta.

Pluta = 1. Accesoriu cu densitate mica, confectionat din lemn sau alte materiale usoare (pene de gasca, varf de porumb - cocean, piese din plastic prevazute cu cavitati inchise) si care au rolul de semnalizator. Cand pestele trage de montura, de carlig, pluta se misca iar pescarul trage. 2. Pluta - platforma plutitoare folosita la transportul pe apa a materialelor si oamenilor.

Polyodon spathula = Numele stiintific este Polyodon spathula (pestele cu botul alungit). Traieste in Missisippi, Misouri si din zona marilor lacuri pana in Florida-SUA. Lungime 1,5-2m; greutate 70-100kg; asemanator sturionilor. Rostrul (prelungirea alungita si turtita a botului) poate atinge 30% din lungimea corpului. Devine matur sexual la 7-8 ani masculul si 10-13 ani femela. Se fac intense cercetari pentru cresterea sa in crescatorii, cu mari sanse de reusita.

Porcusor = Peste de apa dulce, corp fusiform cu cap robust, spate cenusiu si laterale argintii cu pete colorate.

Prajina = Varga pentru pescuit (undita).

Pripon = Unealta de pescuit formata din fir de lugime intre 20-50 m, cu montura sililara celei folosite la lanseta. De regula firul este stocat pe o sticla. Lansarea se face prin rotirea monturii in plan vertical, in sensul acelor de ceasornic si eliberarea acesteia in pozitia dintre ora 6.00 si ora 8.00 astfel incat, sub actiunea fortei centrifuge montura capata o miscare de aruncare oblica. In acest timp firul se deruleaza pana la impactul monturii cu apa. Semnalizatorul care avertizeaza cand trage pestele este clasica bambina pusa pe fir, in zona malului, cu firul sprijinit pe doua bete. Se foloseste deseori ca inlocuitor al lansetei.

Prostovol = Plasa de pescuit de forma rotunda, cu diametru de 2-3 m, cu niste greutati pe margini. Cand se arunca, aceasta cade precum o parasuta prinzand pestele sub ea. Aceasta este trasa din apa cu ajutorul unei sfori; sfoara strange prostovolul ca pe un sac.

Pupa = 1. Partea inferioara a unei barci. 2. Etapa in dezvoltarea unei insecte.

R

Rac = Crustaceu de apa dulce, cu lungime de pana la 15 cm si care poseda doi clesti puternici. Inoata prin miscari vioaie ale cozii si se hraneste cu resturi animale sau pestisori mici, scoici, melci sau hrana vegetala. Deseori ataca nada din carig si gratie clestilor cu care desprind bucati de nada acestia sunt prinsi destul de rar. Sunt foarte obositori pentru ca mananca nada si uneori trag pluta la fund dar fara nici un rezultat, pescarii fiind frustati de acest lucru.

Rama = Binecunoscuta rama de pamant sau balegar, vierme de culoare rosie, cenusie si lungime de pana la 15 cm (uneori pana la 30 cm), corp cilindric inelat. Este cea mai raspadita momeala pentru pescuit.

Rapitor = In sens strict pescaresc, rapitorii sunt pestii a caror hrana e constituita din pesti mai mici, pe care acestia ii vaneaza (rapitorii cei mai importanti de la noi sunt: stiuca, salau, biban, somn etc).

Reproducator = Peste selectionat pentru reproducere. Aici intalnim exemplarele mari si sanatoase, apte pentru reproducere.

Rosioara = Peste de apa dulce, foarte raspandit in baltile si lacurile de ses. Corpul svelt, culoare argintie stralucitoare cu spatele brun - verzui si inotatoarele cu varf de un rosu viu. Ochi ageri, dimensiuni de pana la 30 cm si 1-1,5 kg greutate.

Rusalie = Larva de efemere, cu aspect de racusor, antene lungi, corp robust, inelat.

S

Sabita = Peste de apa dulce si salmastra, corp prelung, solzi mici, 300-500 g (dar ajunge si la 1 kg), lungime 25-30 cm. Asemanatoare rosioarei.

Salaul = Peste de apa dulce, rapitor. Corp hidrodinamic cu gura mare si dinti ascutiti, foarte vorace. Pe spate are doua inotatoare. Poate ajunge la 10 kg si lungime de cca. 1 m. Corpul e acoperit cu solzi mici si are culoare gri-verzuie si abdomen albicios. Deseori poate manca mai mult decat are nevoie iar uneori, cum spune o vorba din popor, mananca pana vomita.

Salmastra = Amestec de apa dulce si sarata, intalnit in zona dintre mare si gurile raurilor /fluviilor.

Salmonide = Familie de pesti rapitori (pastrav, lostrita, pastrav de mare, somonul ...).

Salupa = Ambarcatiune moderna, prevazuta cu motor si care atinge, in general, viteza ridicate.

Sardea = Peste din Marea Neagra, 10-15 cm, corp suplu, solzi mari, spate brun-albastrui.

Scobar = Peste care prefera mediul din apele curgatoare, in special raurile mari care izvorasc la munte. Se regaseste din partea inferioara zonei pastravului si pana la gurile Dunarii. Dimensiuni uzuale 250-300 mm, greutate max. 0.5kg, exemplarele de exceptie ajungand insa si la 1-1.5 kg. Corp cilindric, solzi mari, spate inchis la culoare si abdomen albicios. Se hraneste cu viermisori si larve.

Scoica = Molusca avand corpul protejat de doua carapace simetrice care se deschid si se inchid ermetic. Exista specii de apa dulce, care traiesc in baltile si lacurile de ses, precum si specii care traiesc si in Marea Neagra. Sunt comestibile si sunt folosite deseori ca nada pentru pescuit.

Setca = Plasa dreptunghilara prevazute cu plute pe latura superioara si plumbi pe latura de jos, fixata in pozitie verticala. Plasa are ochiuri cu marimi diferite. Cand pestele trece prin ea acesta se agata cu inotatoarea si ramane blocat.

Solunar = Un calendar reprezentat in corelatie cu pozitia pe care o au luna si soarele in raport cu un punct al pamantului si care exprima grafic sau prin calificative sansele unei zile de pescuit. Aceste sanse sunt date de influenta astrelor mentionate anterior asupra comportamentului pestilor. Experienta a demonstrat ca un solunar bine calculat se verifica in practica in proportii semnificative (peste 75% din cazuri).

Somn = Peste de apa dulce, fara solzi, culoare cenusiu inchis cu aspect marmorat. Corpul este aerodinamic, fara solzi, pielea este foarte lunecoasa, are cap mare si turtit in plan orizontal, gura larga cu multi dinti marunti si doua mustati lungi. Poate sa atinga si 400 kg, cu lungimi de 4.5-5 m. Este peste rapitor. Atentie: icrele sunt toxice.

Sprot = Peste marunt din Marea Neagra. Are culoare argintie cu spatele avand tenta verzuie. Solzi medii, lungime de max. 8-10 cm.

Srot = Nada pentru pescuit compusa din seminte de floarea soarelui, bumbac, soia etc.. Este materialul rezidual rezultat din materia prima din care se extrage uleiul. Este utilizat foarte des ca nada pentru crap. Pescarii il mai numesc si strot. Stavrid = Peste intalnit in Marea Neagra, 15-20 cm si max. 500 g, asemanator cu scrumbia.

Stiuca = Peste rapitor cu forma aparte, bot ca de rata, corp prelung, aproape cilindric, culoare verzuie. Gura este bine inarmata cu dinti. Inotatoarele dorsale sunt apropiate de zona terminala a cozii si este un peste care in timpul vanatorii poate dezvolta o acceleratie foarte mare comparativ cu alti pesti, surprinzand prada. Poate atinge si 25-30 kg. Deseori stiuca este purtatoare de paraziti intestinali sau de viermi in sacul cu icre, motiv pentru care intestinele se indeparteaza cu grija iar icrele se curata foarte bine de pielita si tesuturile invecinate.

Strapazan = Pui de salau de max. 25-30 cm.

Streamer = Musca artificiala confectionata din fulgi de pasari, cei mai buni sunt cei de rata salbatica. Se folosesc adesea la taparine.

Sturion = Familie de pesti din care fac parte: morunul, pastruga, nisetrul, cega etc.

T

Tambur = Este un mosor cu constuctie speciala pe care este inmagazinat firul pe mulineta.

Taparina = Forfac cu multe carlige, folosit la pescuitul chefalului sau altor specii marine. (vezi monturi, forfac)

Tija = Portiunea dreapta a unui carlig, avand diferite lungimi, in functie de tipul carligului; aceasta consituie si portiunea de care se leaga firul forfacului sau liniei de carlig.

Tipar = Peste de apa dulce cu forma asemenatoare unui sarpe sau morena in miniatura. Traieste in baltile cu mult mal pe fund si respira prin intestine. Constituie o momeala foarte eficienta la pescuitul somnului. Acesta emite un sunet ascutit cand este tinut in mana, de unde si denumirea sa de tipar. Se mai numeste si varlan.

Trimer = Pluta cu antena, avand forma de disc. Serveste la pescuitul pestilor prin legarea unei monturi (fir si carlig cu momeala). Se lasa sa pluteasca pe apa iar cand pestele se agata si deplaseaza/misca trimerul acesta este recuperat.

Twister = Imitatii din plastic a unor pesti sau animale acvatice si care servesc ca momeala pentru pestii care consuma speciile imitate. Rezultatele optime se obtin cand sunt imitate forma, sunetul si culoarea / eventual reflexiile produse de speciile reale. Materialul din care sunt confectionate twisterele poate fi lemn, cauciuc, plastic moale. In general miscarea acestora prin apa este una neregulata, agitata sau de rasucire. Miscarile sunt produse prin forma twisterelor si cu ajutorul aripilor suplimentare montate in mod inteligent, astfel incat, in timpul deplasarii prin apa, acesta sa imite pesti raniti, bolnavi, dezorientati.

U

Undita = Binecunoscuta unealta de pescuit, confectionata din trestie, sau materiale speciale (fibra carbon, grafit), dintr-o singura bucata sau din mai multe tronsoane. De varful sau este legata o linie prevazuta cu o montura alcatuita din: carlig (1 -2 bucati), plumb si pluta. Lungimea acesteia poate fi cuprinsa intre 2-7 m dar, in ultima vreme, utilizand materiale speciale, au fost confectionate vergi de peste 15 m.

V

Vad = Zona a unui lac, delimitata imaginar, care a fost nadita si unde pestii vin sa se hraneasca. Deseori spunem ca am obtinut capturi frumoase pentru ca am avut vad bun. Vadul presupune nadirea periodica, uneori incepand cu 2-3 zile inainte de desfasurarea partidei de pescuit. Acolo unde este posibil, intre partide, vom face nadirea de mentinere a vadului.

Varga = Bat flexibil din materiale naturale (trestie de stuf, bambus, trestie de zahar) sau artificiale (tuburi din fibre de carbon, fibra de sticla etc) utilizate pentru pescuit.

Vartej = Accesoriu utilizat la confectionarea liniei unei lansete si care are rolul de a impiedica rasucirea firului in timpul lansarii si recuperarii.

Viermus = Larva de musca utilizata la pescuit. Este o momeala extrem de eficienta pentru pescuitul albiturii, carasului sau altor specii, folosita ca atare sau in combinatie cu alte momeli.

W

Wobler = Momeala artificiala (naluca) utilizata la pescuitul rapitorilor. Este confectionat din lemn si imita pestisorii.

Z

Zagan = Peste marin cu un corp subtire ce poate ajunge pana la 1 m lungime si max. 1 kg. Este peste rapitor.

Zagaz = Stavilar, pod de pamant.

Zvarluga = Peste de apa dulce, specific baltilor cu fund malos. Respira prin intestine. Corpul este alungit, cap scurt, turtit.

joi, 20 iunie 2013

Pescuit Sportiv la Clean

Pescuit la clean

Pentru foarte multi dintre noi cleanul a fost pestele care a starnit pasiunea pentru pescuit. Un rau, o varga, de multe ori de alun, o pluta mica si cativa viermisori sau rame constituiau arsenalul suficient pentru o zi reusita pe malul apei. Se prindeau astfel, in vremuri departate e drept, cleni mari, bataiosi, care cu greu se lasau adusi la mal. Cu timpul numarul lor s-a diminuat, locurile care tineau exemplare mari s-au imputinat, astfel ca a devenit din ce in ce mai greu sa aduci in fata unui aparat foto un clean sarit de kilogram.

Cleanul este, poate, pestele ce are cea mai mare lista de “bucate”. Se prinde bine la viermusi, la rama, la paine, la ficat, porumb sau cirese coapte, la duda, strugure sau lacusta si greiere, la fel de bine cum se prinde si la rotativa sau momeli artificiale. Acestea din urma fac si subiectul filmului pe care va invit sa-l vizionati mai jos.

In functie de raul in care pescuim echipamentul de clean poate fi situat in clasa de putere UL (Ultra Light) – M (Medium). Cel mai comun echipament insa este cel Light, adica o lanseta de putere 1-9 grame, cu actiune rapida, echipata cu o mulineta de marimea 1000-2000 si fir monofilament, de culoare transparenta, cu grosime 0,14-0,20 mm. La capitolul naluci gama este atat de variata incat ar fi imposibil sa o cuprind in acest articol.

Voblerul mic este alaturi de rotativa in fruntea listei, foarte productive fiind atat voblerele de tip Fat (grase) in forme de gandaci sau gaze mari, cat si voblere alungite, de tip minnow, cu barbete mici, dar care trebuie sa indeplineasca o conditie obligatorie, aceea de a fi foarte stabile in curent.

joi, 21 martie 2013

Firele pentru pescuit la musca

Firele pentru musca


Evoluţia pescuitului la muscă a determinat schimbări în ce priveşte natura firelor din care sînt împletite sforile speciale, ca şi a calibrelor — respectiv lungimii şi grosimii, implicit a greutăţii acestora. Dacă firele naturale, mătasea în primul rînd, au fost înlocuite cu cele sintetice, mai ieftine, uşor de fabricat la calibrul necesar şi incomparabil mai rezistente la acţiunea apei, diversificarea & impus o aliniere reală a producătorilor prin introducerea unui sistem unitar şi riguros de clasificare, folositor atît lor, ,cît şi cumpărătorilor.
In locul clasificării folosind litere şi cifre ca indicativ unic, s-a trecut la aceea care împarte firele în funcţie de greutatea primelor 30 picioare (9,14 m). în principiu se con­sideră că această lungime este cea mai folosită în pescuit. Elasticitatea vergii şi mulineta ca element de echilibrare (contrabalans) trebuie să permită cele mai bune lansări pen­tru un anume fir de lungimea menţionată. Astfel s-a creat posibilitatea de a alege firul, aparent fără probleme, datorită existenţei claselor AFTM. Pentru fire, clasele corespund astfel :

Categorie echipament uşor / mediu / greu

Clasa AFTM 1....4 5 / 6 7 8 9 10 / 11 12

Greutate pe 9,14 m (g) 3,9 7,8 9,1 / 10,4 12 13,6 15,6 / 18,2 21,4 24,7

Specii lipan, păstrăv, păstrăv de lac, clean păstrăv de mare lostriţă, somon

Pentru apele noastre cu debit nu prea mare, cele mai indicate sînt firele aparţinînd claselor AFTM 5—7, ce se pot folosi la pescuitul păstrăvului, lipanului sau cleanului, specii pe care. cu toată bunăvoinţa, nu le putem aşeza decît alături de cele de talie mică. Excepţie ar face doar păstrăvii din lacuri, printre care vom găsi şi exemplare mari, şi lostriţă, al cărei pescuit este deocamdată interzis.
Prin aceste cîteva date nu am lămurit însă nici pe departe problema firelor, mai ales că unele au înscrise două clase AFTM (de exemplu 4 şi 5) şi, mai nou, se afirmă că aceleiaşi yergi i se potrivesc trei fire de muscă, în funcţie de profilul firului, lăţimea apei — implicit lungimea aruncărilor — şi de densitatea firului raportată la cea a apei.
Şi iată că lucrurile s-au încurcat din nou !
Să încercăm să vă oferim însă şi o explicaţie mai pe înţeles. Pentru apele de la noi, pescarul muscar şi-ar alege o varga şi o mulineta dintr-o clasă medie, să zicem 6 AFTM, şi un fir din aceeaşi clasă. Dacă ar încerca să pescuiască pe o apă îngustă, pe care are nevoie să scoată de pe mulineta mai puţin fir, ar constata că varga pare rigidă ori firul prea uşor şi nu curge lesne prin inele. Normal. Varga va lucra bine, echilibrată perfect, numai după ce a scos cei 9,14 m de fir (să nu exagerăm cu precizia — se poate lăsa centime­trul acasă !). Pentru a echilibra varga — şi mulineta, bine­înţeles •— cu un fir mai scurt de 9 m, acesta trebuie să fie ceva mai greu (clasa 7 sau 8 AFTM), iar pentru a lucra co­respunzător cu un fir uşor (clasa 5 AFTM) este nevoie să se scoată 11 sau 12 m de fir de pe mulineta.

Ceea ce este important de urmărit ca tehnică în pescuitul la muscă s-ar putea sintetiza prin :
— executarea corectă a aruncărilor în gol ;
— prezentarea delicată a artificialelor pe sau în apă ;
— mărirea continuă a razei controlabile de acţiune ;
— plutire sau scufundare adecvată, după caz.
în rîndurile ce urmează ne vom referi la influenţa dife­ritelor fire de muscă asupra posibilităţilor de pescuit, încer-cînd o succintă prezentare a noutăţilor în domeniu. în acest sens vom urmări : profilul firelor, densitatea lor comparativ cu cea a apei, repartizarea greutăţii în funcţie de lungime şi modul în care toate acestea se leagă de tehnica de pescuit şi de varga folosită.

Probabil, cea mai radicală schimbare în construcţia fire­lor de muscă, în evoluţia lor de la cele de mătase la cele sintetice, a fost realizarea unor fire monofilament care să răspundă pe deplin necesităţilor celor ce le folosesc. Un fir de 30 yards (circa 28 m) cu profil conic pînă la forfacul cu muşte, confecţionat dintr-un material transparent, este greu observabil, avantajîndu-1 pe muscar. Neajunsurile constau în confecţionarea mai anevoioasă a acestor fire, lipsa lor de rezistenţă la solicitări repetate, contractarea sau dilatarea în funcţie de temperatură, posibilitatea de rupere la creşterea bruscă a efortului, ceea ce duce la întreruperea obligată a şedinţei de pescuit, căci înnodarea se realizează greu, firul fiind practic pierdut. Cu timpul, parte din inconveniente au fost înlăturate prin realizarea unei împletituri calibrate ce formează miezul de rezistenţă. Firele monofilament se con­fecţionează avînd profil paralel (L — level), dublu conic (D.T. — double tapered) ori cu greutatea înainte (WF — weight forward).

Cele floating (plutitoare) sînt formate din firul propriu-zis şi o îmbrăcăminte spongioasă care le menţine la suprafaţa apei, dar le răpeşte din transparenţă şi din uşurinţa de alunecare prin inelele vergii.

Profilul firelor de muscă : 1 — dublu conic (DT); 2 — cu partea grea înainte (WF) ; 3 — partea grea înainte cu „burtă" lungă (LBWF). A — telecast: 1 — partea conică (WF) ; 2 — fir alergător.

Cele sinking (scufundătoare) sînt alcătuite din împletitură Şi „cămaşă", cu conicitate mult mai bună şi alunecare incom­parabil superioară celor înainte menţionate. între cele două ^puri există o categorie „de trecere", să-i spunem, a firelor tip_ intermediate (I), care se scufundă încet ori plutesc în ^Pă dacă sînt unse înainte de folosire.
în general, firele monofilament sînt uşor manevrabile chiar pentru distanţe apreciabile, se pretează la pescuitul de lac şi la cel de rîu pentru că ajută la un spionaj corect si smt greu vizibile. Totuşi, lanseurile la distanţe foarte mari «ind dificile, mai ales datorită frecării firului pe inele, a îost necesară o nouă modificare, în scopul măririi razei de
acţiune a firelor comune. Schimbarea apărută s-a numit tele-cast (lansare la distanţă) şi constă într-o trecere bruscă de la firul gros la cel subţire, încît să nu-i răpească din viteza de alunecare prin inele. Trecerea de la firul conic la cel alergă­tor coincide cu zona din care pescarul ar prinde cu degetele firul pentru spionaj, înainte de o nouă lansare. Această modi­ficare vine mai ales în ajutorul muscarilor începători. Cei care au folosit multă vreme un fir tip WF (cu greutatea înainte) ştiu bine de unde să-1 apuce pentru a începe spio­najul înapoi. Cînd pescarul cu musca nu s-a familiarizat încă cu spionajul, acest punct de demarcare serveşte ca zonă de' priză pentru începerea mişcărilor pregătitoare în vederea unei noi lansări. Dacă a folosit fire DT, al căror profil este' dublu conic simetric, telecastul le va facilita mult trecerea la firele WF, a căror parte activă este deplasată mult în faţă. Telecastul permite — pe lingă lansări mai lungi şi mai discrete, firul aşezîndu-se mult mai bine pe apă — şi un control îmbunătăţit al forfacului cu musca la mare distanţă.

O altă modificare de actualitate în silueta firelor de muscă e legată direct de profilul conic şi de repartizarea greutăţii în lungul firului în raport cu capetele conice. Noul LBWF (Long-Belly-Weight-Forward) combină avantajele fire­lor WF şi DT, fiind de fapt un WF cu conicitatea mult pre­lungită spre capătul posterior („burtă prelungită"). Firul pre­zintă avantajele, dar şi dezavantajele tipurilor din care pro­vine. Un WF se poate folosi pentru lansări lungi, dar la cele apropiate nu curge prin aer atît de bine ca un DT, ocupă loc mai puţin pe tamburul mulinetei, dar prezentarea artifi­cialelor este mult mai puţin delicată decît în cazul firelor DT. Un dezavantaj pentru WF îl constituie faptul că orice' corecţie, după lansare, de îndată ce partea grea a firului a părăsit varga, este sortită eşecului, răpindu-se astfel din fineţea şi precizia pescuitului pentru cei mai puţin experi­mentaţi. Esenţial pentru firele LBWF este că permit un spionaj mai larg, „burta" contribuind apreciabil la aceasta. Avînd greutatea repartizată pe o lungime mai mare de fir şi nu concentrată în apropierea părţii conice anterioare, se aşază mult mai lin pe apă, ducînd la o prezentare corespun­zătoare a artificialelor pe suprafaţa apei, fără să reducă dinamismul aruncărilor.
Firele LBWF se fabrică în diverse categorii de lungimi şi greutate, în funcţie de pescuitul căruia îi sînt destinate. Marele lor avantaj este acela că, atunci cînd intervenim cu corecţii în aer, la jumătatea drumului pe care firul îl are de străbătut pînă la locul vizat, acestea sînt în întregime preluate de fir, chiar în cazul lansării la mare distanţă. Posibilitatea de control permanent asupra forfacului cu muşte prin intermediul firului vine mult în ajutorul pescarilor înce­pători care, de cele mai multe ori, sînt nevoiţi să-şi corecteze lansările pe parcurs. Cele mai noi fire din aceasta categorie au imprimat pe ultima parte, mai precis la 3,72 m de capătul posterior, greutatea marcată printr-un număr corespunzător de liniuţe transversale, galbene sau de altă culoare vizibilă. Sistemul e pasibil de generalizare, înlesnind alegerea firului si vergii indicate pentru un anumit gen de pescuit, şi continuă principiul AFTM.

Şi în privinţa densităţii firelor în comparaţie cu cea a apei au apărut schimbări. între firele tip floating, cele numite Micro-Foam, după îmbrăcămintea folosită la realizarea lor, au densităţi scăzute pe unitate de volum. Calitatea principală a acestor fire este că plutesc pe şi nu în apă. Firul are o linie de plutire mult superioară celorlalte de tipul floating, ceea ce îi dă o alunecare mai bună în curent şi o mai uşoară desprindere de pe apă, cu care vine în contact printr-o suprafaţă redusă. Varga e astfel mai puţin solicitată, spionajul înapoi devine mai corect, sporind distanţa, precizia şi fineţea prezentării „artificialelor" într-o nouă lansare. Micro-Foam se fabrică în diferite lungimi şi greutăţi sub formă DT, WF şi LBWF, dar prin aceasta creatorii de nou din lumea pescui­tului nu şi-au spus încă ultimul cuvînt.


Fire care plutesc şi se scufundă : 1 — cu vîrf ud; 2 — coadă udă ; 3 — cap ud.

Noile fire puse la dispoziţia pescarilor ţin seama de doi factori : păstrăvul se hrăneşte cea 90% din timp în adîn-cul apei şi numai 10% din timp la suprafaţă, iar muscarul nu dispune întotdeauna de un fir floating, ca şi de unul sinking.
Combinaţiile floating-sinking sînt concepute de aşa ma­nieră, încît partea din faţă se scufundă, iar restul firului pluteşte, fiind aproape universale, în funcţie de caracteris­ticile apelor de pescuit. După lungimea părţii ude, aceste fire Pot fi : cu vîrful ud (cînd primii 3 m se scufundă), cu coadă udă (primii 6 m se scufundă) şi cu un capăt ud (9 m se scufundă). Aceste fire pot fi folosite, respectiv : în ape înguste Şi puţin adinei, în ape medii ca lărgime, cu adîncime şi curent potrivit, iar ultimele în ape largi, adinei şi curent puternic.
Pescuitul cu aceste fire are avantajul că muşcătura peş­telui poate fi semnalizată de partea care pluteşte. Adîncimea la care evoluează muştele artificiale este determinată de lun­gimea părţii care se scufundă, în pescuitul cu muşte uscate fiind util capătul floating al firului.
în acest sens, pentru pescuitul în apele curgătoare din Carpaţi mai indicate sînt firele DT cu vîrful ud, iar în lacurile alpine şi de acumulare — cele cu coadă udă.

Echilibrul lansetei


Se poate spune că este o exa­gerare, dar e mai bine ca pescarul să nu ajungă singur la concluzia că varga şi mulineta cu tambur fix sau varga, mulineta şi firul de muscă trebuie să formeze un tot, adică o lansetă perfect echilibrată. Orioît de uşoare ar părea fiecare în parte şi toate la un loc, dacă părţile ce formează întregul nu se potrivesc, mîna oboseşte repede, aruncările pierd în precizie şi distanţă. Cum ar arăta o mulineta tip Delta sau Quick 220 pe o biată „vărguţă" ce măsoară puţin peste 1,5 m şi se încovoaie la orice solicitare ? Echilibrul lansetei pentru pescuitul cu năluci se realizează atît prin alegerea vergii în raport cu mulineta (sau invers dacă doriţi !), cît şi prin locul de plasare a mulinetei pe minerul vergii.

Sînt mulinete tip micro pentru pescuit uşor, altele ceva mai robuste pentru lansări medii şi, în sfîrşit, mulinete mari pentru lansări grele. La primele se potrivesc vergi lungi de 1,60—2 m pentru lansarea nălucilor cu greutate între 3 şi 10 g : la următoarele, vergi de 2,0—2,5 m pentru lansări cam pînă la 30 g, iar ultimele se folosesc pe vergi măsurînd în jur de 3 m, pentru năluci pînă la 80 g.

Aceste sugestii nu se vor şi nu sînt inatacabile. Se pot asocia, dacă se ţine seama şi de schiţa în care este prezentată repartizarea eforturilor pe/în varga (făcînd abstracţie că în desen e prezentată solicitarea vergii de muscă), cu următorul principiu : prin poziţia de aşezare a mulinetei pe mîner (întotdeauna mai sus de jumătatea acestuia), lanseta trebuie să se menţină în echilibru faţă de un punct de sprijin situat exact lingă mîner sau, în orice caz, între piciorul muli­netei şi capătul superior al minerului.

Pentru muscari, lucrurile devin ceva mai simple (aparent), căci vergile, mulinetele şi firele, în urma unor riguroase testări, au fost împărţite în clase AFTM, pentru a uşura pro­ducerea în sistem unitar şi alegerea ustensilelor corespunză­toare. Clasele sînt înscrise pe fiecare produs. Grupele de clase corespund şi ele lansărilor uşoare, medii şi grele, respectiv cursurilor de apă înguste, mijlocii şi largi. Pentru a înţelege mai bine cum se realizează echilibrul lansetei de muscă, este nevoie de cîteva amănunte legate de... FIRE.

toateBlogurile.ro Certificat Web