duminică, 26 septembrie 2010

Pescuit Amator la crap pe rău .

Pescuit  Amator  la crap . Localizarea si Echipamentul .

Prieteni pescari sportivi si amatori astazi vom  invata cum sa pescuim la crap pe rau si anume cum localizam crapul si ce echipamen de pescuit vom folosi la capturarea lui . Pescuitul la crap nu este asa de usor cum cred uni pescari , acest peste nu se mai prinde cum se prindea acum vrio 25 de ani in urma , este un peste foarte sensibil si siret si trebuie sa te adaptezi noilor tehnici de pescuit care au evoluat in momet pentru a avea capturi frumoase de crap .


Localizarea crapului .


Fara sa am pretentia ca as spune cine stie ce noutate, un loc bun ar trebui sa indeplineasca doua conditii: sa asigure adapost si sa fie bogat in hrana. Pornind de la cele doua considerente amintite si tinand cont de comportamanetul specific al crapului, pot fi identificate anumite locatii predilecte pentru acesta. Cele prezentate mai jos raman insa date cu caracter strict orientativ si doar o buna cunoastere a apei pe care pescuiti va va putea garanta succesul.

Plescaiturile inconfundabile ale crapilor pusi pe harjoana sunt probabil cel mai bun indiciu pentru a-l localiza. Nu va puteti baza insa numai pe ele pentru ca este posibil ca, tocmai in sambata in care ati reusit sa va faceti timp sa mergeti la pescuit, crapul sa nu vrea sa sara. In plus, daca sare, nu inseamna neaparat ca are si pofta de mancare. Sunt atatea povesti cu crapi care se zbenguiau in voie, ignorand insa cu desavarsire momelile, spre disperarea pescarilor.

Dintre posibilele locatii, primele pe lista ar fi locurile cu apa mai calma si mai adanca. Gropanele, cuptoarele pe care curentul le sapa sunt locuri care ar trebui sa dea rezultate tot timpul anului. Deasemenea, cautati salciile cazute in apa din cauza surparii malului – in general, acolo veti gasi o groapa.

Nu treceti cu vederea nici zonele de varsare ale paraielor, cu apa oxigenata si bogate in hrana. Un brat mort poate fi un loc bun, mai ales in lunile mai reci. Un asmenea loc, cu apa domoala si fund malos poate da rezultate dupa o nadire corespunzatoare.

Alte sectoare carora ar trebui sa le acordati atentie sunt cele cu apa calma, marginite de curent puternic. Zona din imediata apropiere a curentului poate sa va ofere surprize placute, mai ales in perioadele calduroase. Crapii stationeaza aici pentru ca apa este mai oxigenata si pentru ca pot gasi hrana mai usor.

Un cot al raului in care apa a adus buturugi an de an este un alt loc asupra caruia merita sa va opriti. De multe ori, intre mal si curent veti gasi un sector cu apa mai calma, unde se formeaza varteje. Aici ar trebui sa va plasati monturile, cu riscul de pierde cateva dintre ele –  un pret prea mic pentru o captura frumoasa. Alte posibile locatii - zonele insorite din aval de picioarele de pod sau de insulite.

Daca aveti sonar sau un prieten care are sonar ... va invidiez. Un sonar va va face misiunea mai usoara si va va permite sa identificati mai usor si mai precis structura albiei. In lipsa, cereti sfatul unor pescari cu experienta pe apa respectiva, faceti cateva plimbari de-a lungul portiunii pe care intentionati sa o pescuiti si incercati sa identificati locurile cele mai bune, fiti atenti la orice detaliu si notati-va concluziile.

La alegerea locului de pescuit trebuie insa sa mai tineti cont si de alte aspecte. In primul rand, locul respectiv trebuie sa va permita sa aruncati. Asigurati-va ca aveti suficient spatiu la lanseuri, mai ales daca folositi bete lungi, pentru ca ultimul lucru pe care vi-l doriti este sa umpleti salciile din jur cu plumbi. Este indicat sa curatati locul cu pricina, fara insa a va lansa in veritabile operatiuni de defrisare. La urma urmei, ati venit la pescuit pentru a fi in mijlocul naturii si nu pentru a reintroduce terenuri in circuitul agricol.

In cazul in care pescuiti de pe un mal inalt sau accidentat, este necesar sa aveti cel putin un loc prin care sa puteti cobori mai aproape de apa, in conditii de siguranta, pentru a putea scoate pestele cu ajutorul minciocului. Ar fi pacat sa pierdeti o captura frumoasa pentru simplul fapt ca malul era prea inalt ca sa puteti sa o scoateti sau pentru ca, desi ati plonjat impecabil, ati ratat-o.

Echipamentul folosit la pescuitul crapului .






Nu cred ca are sens sa fac inca o lista cu toatele piesele de echipament necesare pentru pescuitul crapului. Dar pentru ca „iarna nu-i ca vara” si nici raul nu-i ca balta, echipamentul va trebui adaptat conditiilor specifice apelor curgatoare (maluri accidentate, curent, pesti puternici, obstacole submerse).

Lansetele pentru pescuitul crapului .


Atunci cand va alegeti lansetele pentru pescuit in ape curgatoare trebuie sa tineti cont de o serie de aspecte deosebit de importante. In primul rand, rar va veti putea bucura de luxul unui mal curat ca  in palma, care coboara lin spre apa. Malurile de pe care veti pescui sunt, de cele mai multe ori, pline de sălcii sau stuf, abrupte si neregulate. Asadar, in cazul in care nu intentionati sa cositi tot stuful sau sa doborati vreo salcie, alegeti un model de 3,60m. Confratii din occident au privilegiul de a dispune de o oferta foarte larga in acest domeniu, unele firme producatoare comercializand chiar lansete special create pentru pescuitul crapului din locatii greu accesibile, de cele mai multe ori pline de vegetatie. Se numesc „stalking rods” (to stalk – a pandi, in limba engleza), lungi de aproximativ 2,70m (9ft). O asemenea lanseta va va scuti de neplacerile inerente unor eventuale lanseuri disperate facute din copaci, fara ca lungimea mica sa ii afecteze performantele.

E necesar ca lansetele sa fie de buna calitate, ceea ce nu inseamna ca trebuie sa fie cele mai scumpe de pe piata. O lanseta din carbon, 2 tronsoane, mufare prin spigot, inele SIC, mai usoara, solida si bine facuta ar fi ideala. Diametrul inelelor nu are atat de mare importanta ca atunci cand pescuiti la balta, pentru ca e putin probabil ca veti avea lanseuri de peste 100m la rau, cu exceptia cazurilor in care doriti sa doborati vreo rata sau sa-i dati emotii pescarului de pe malul celalalt.



Referitor la actiune, cautati o lanseta cu o actiune semi-parabolica. Ideal ar fi ca prima treime sa fie destul de moale pentru a atenua socurile unui dril prelungit, iar talonul sa fie puternic, cu o rezerva de putere suficienta pentru a putea impiedica un crap mai nervos sa se refugieze cu tot cu montura printre cioate.


Lanseta ar trebui sa poata arunca greutati de pana la 100gr, deci o lanseta de 3 – 3 1/2lbs este perfecta. Puterea optima de lansare o veti stabili in functie de cat de puternic este curentul apei si greutatea plumbului folosit. Pentru ca de cele mai multe ori puterea de lansare nu este inscrisa pe lansetele de crap, cel mai bine este sa consultati cataloagele firmelor producatoare.


Mulinetele pentru pescuitul crapului .








Mulineta trebuie sa fie solida – asta nu inseamna ca trebuie sa arate mai mult a troliu decat a scula de pescuit. Un lucru este sigur: va fi solicitata la maxim in cazul in care veti intepa un client mai rotofei, deci asigurati-va ca puteti avea incredere in ea in timpul drilului. Numarul de rulmenti ramane la alegerea fiecaruia, insa nu cred ca o mulineta cu 12 rulmenti va va ajuta sa prindeti mai mult peste decat una cu 3, insa puteti opta pentru prima in cazul in care vreti sa faceti o bucurie unui vanzator de articole de pescuit. Nu este obligatoriu ca tamburul sa fie din aluminiu, insa ar fi bine sa fie facut cu simt de raspundere (stiu persoane care au patit beleaua si s-au trezit cu tamburul crapat in plin dril).


Tamburul ar trebui sa fie suficient de mare incat sa poata primi cel putin 250m de relon de 0,35mm. In cazul in care aveti posibilitatea sa va luati mulinete cu tambur de diametru mare, nu ezitati. In afara de toate celelalte avantaje pe care asemenea mulinete vi le ofera, veti putea recupera mai mult relon pe fiecare tur de manivela decat cu o mulineta obisnuita. Acest aspect este deosebit de important mai ales atunci cand pescuiti aproape de buturugi sau alte obstacole submerse pentru ca va fi mult mai usor sa intoarceti din drum un crap hotarat sa va incurce montura in cioate.


Un alt aspect important este frana. Veti avea nevoie de o frana progresiva care sa va permita sa obositi pestele fara sa suprasolicitati relonul in timpul drilurilor prelungite. Si tot aici ar trebui sa vorbim si despre bait-runner sau frana de atac.


S-au purtat si inca se poarta discutii aprinse pe tema necesitatii franei de atac, fara sa se ajunga la nici o concluzie anume. Din punctul meu de vedere, frana de atac este necesara atunci cand pescuiti la rau. Marele avantaj este ca ii permite crapului sa ia momeala si sa plece cu ea fara sa sesizeze rezistenta din partea plumbului. In felul acesta, atunci cand intepati, momeala este in gura crapului, iar sansele sa il agatati sunt mult mai mari.


De asemenea, in cazul in care folositi baitrunner-ul si pestele pleaca cu momeala, la dezactivarea franei de atac intra in functiune frana principala. Veti aprecia acest fapt mai ales atunci cand pescuiti intr-o zona cu multe obstacole submerse care reprezinta primul refugiu spre care se indreapta un crap intepat. Frana principala reglata mai strans va lua din elanul fugarului si veti putea actiona mult mai prompt decat in cazul cazul in care folositi o mulineta clasica si pescuiti cu frana reglata lejer. Cu o mulineta cu baitrunner nu mai este nevoie sa tineti de tambur pentru ca pestele sa nu ia prea mult fir si nici sa pierdeti timp pretios incercand sa strangeti frana pentru a nu-i permite sa se refugieze in cioate.


E important sa alegeti mulineta astfel incat ansamblul lanseta - mulineta sa fie echilibrat. Cele doua pot cantari impreuna in jur de 1kg si, daca tot o sa fie nevoie sa trageti de ele in timp ce la celalat capat un crap trage si el cat poate, menajati-va fizicul si echilibrati-le astfel incat lanseta sa fie cat mai usor de manuit.


Firul pentru pescuitul crapului .






 



Doar două lucruri as avea de spus aici. Pesonal prefer firele mai elastice, tocmai pentru ca amortizeaza mai bine socurile in timpul drilului, mai ales in cazul teribilelor plecari ale crapului adus aproape de minciog. Deasemenea, prefer firele mai inchise la culoare, pentru simplul fapt ca pot vedea mai usor locul unde firul intra in apa si pot sa imi dau seama destul de exact unde imi sunt monturile, etc. Nu folosesc fire mai groase de 0,35mm. Atat timp cat lanseta este suficient de „blanda”, iar mulineta are o frana progresiva, un fir de calitate de 0,35mm mi se pare suficient de rezistent si asigura o prezentare discreta.


Minciogul pentru crap .






 



Nu se poate spune ca minciogul folosit la rau ar fi chiar atat de diferit de cel de care va serviti cu succes la balta. Cateva diferente exista insa, iar cea mai notabila este plasa. Plasa micro cu care sunt dotate minciogurile de crap nu este cea mai buna optiune atunci cand pescuiti la rau, dat fiind ca in mod sigur minciogul va fi luat de curent si va veti chinuiti mai mult cu el decat cu pestele. De aceea ar fi indicat ca plasa sa aiba ochiurile mai mari.


Un maner mai lung (1,50m) si solid nu face decat sa va scuteasca de eforturi suplimentare si aventuri neplacute, mai ales atunci cand pescuiti de pe un mal accidentat sau mai abrupt.


 Senzori de avertizare pentru pescuit.







Pe piata articolelor de pescuit exista multe tipuri si modele de semnalizatori, oferta fiind atit de mare incit pescarul hotarit sa-si cumpere un set de avertizoare nu stie la ce sa se hotarasca, la ce trebuie sa fie atent, ce sa caute.


In principal rolul unui semnalizator este de a semnala muscatura pestelui printr-un semnal sonor mai mult sau mai putin strident. Principiul de functionare a majoritatii semnalizatoarelor este acelasi doar detaliile de constructie si de design difera de la o firma producatoare la alta sau de la model la model. Pe linga rolul de a semnala muscatura semnalizatorul are rol si de suport pentru lanseta si se monteaza in general pe rodpod sau pesuporti individuali. Lanseta se aseaza in locasul din partea superioara a semnalizatorului astfel incit firul sa intre in contact cu rotita situata in fundul locasului.


Principiul de functionare este destul de simplu si anume in momentul muscaturii, firul care este in contact permanent cu rotita, antreneaza in miscare aceasta rotita de plastic sau metal. In cazul unui sistem de citire optic (printr-un optocuplor) rotita este prevazuta cu o tija cu aripioare ce actioneaza o celula fotoelectrica si declanseaza un semnal acustic si un semnal opticprin intermediul a unui sau a doua leduri luminoase. Miscarea rotitei mai poate fi sesizata si printr-un traductor magnetic al sistemului de citire si anume printr-un senzor cu efect Hall.


Primele semnalizatoare concepute se bazau pe sistemul optic insa acesta prezinta unele dezavantaje cum ar fi : consumul este destul de ridicat datorita alimentarii continue a ledului optocuplorului ; senalizatorul este destul de sensibil la umiditate datorita orificiului din carcasa necesar tijei rotitei. Astfel in ultimul timp majoritatea producatorilor opteaza pentru sistemul magnetic cu traductor Hall deoarece rotita este izolata in interiorul semnalizatorului traductorul preluind semnalul prin peretele carcasei.


Fiecare senzor indiferent de model se caracterizeaza prin calitate, fiabilitate si pret. Luind in considerare calitatea unui senzor aceasta ar depinde de modul de executie in constructia acestuia, de finisaje si de functiile pe care le ofera. Astfel se poate opta pentru un senzor mai simplu sau pentru un senzor mai complex. Un senzor simplu este prevazut doar cu un buton de reglare a volumului, unul mai complex fiind prevazut si cu un buton de reglare a tonalitatii sunetului emis, oferind posibilitatea individualizarii fiecarui senzor. Exista si senzori mai avansati care sint prevazuti cu inca un buton de reglare a sensibilitatii, a capacitatii de sesizare a vibratiilor. Aceasta posibilitate de reglare a sensibilitatii are o mare importanta mai ales in cazul in care pescuim in conditii de vint, valuri, deoarece in acest caz un senzor prea sensibil va da semnale sau alarme false, nestiind cind vom avea o muscatura reala. Semnale false pot fi date deci de valuri, vint, de un rodpod instabil, etc.dar prin setarea unei sensibilitati mai scazute senzorul va functiona corect, intr-o plaja de conditii perturbatoare destul de larga.


Suportii pentru lansete .








In general, prefer ca lansetele sa fie mai ridicate de la apa. Motivul este ca in acest fel mai putin fir sta in curent si in consecinta nu voi agata chiar toate ierburile pe care le duce apa, iar pe de alta parte forta pe care curentul o exercita asupra plumbului prin intermediul relonului va fi mai mica. De aceea folosesc suporti telescopici, mai inalti.


Daca doriti neaparat sa folositi rod pod, nu aveti decat. Din puncul meu de vedere suportii reprezinta o solutie mai simpla, sunt mai versatili si mai stabili. In plus, pentru ca la rau nu aveti voie sa folositi decat 2 lansete, iar malul este suficient de moale pentru a infinge suportii, nu vad pentru ce ar trebui sa car ditamai fieroanga in spate pana la locul de pescuit.


Fixati suportii bine in pamant si aveti grija ca lanseta sa fie si ea bine fixata (puteti gasi capete speciale pentru suporti – „rod lock” - care sa va tina lanseta pe loc la o trasatura mai nervoasa). Asta daca nu vreti ca un crap mai vanjos sa va sterpeleasca bunatate de scula de pescuit in cazul in care uitati frana stransa.



0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

toateBlogurile.ro Certificat Web