Pescuit cu montura offset la rapitori

Pescuit cu montura offset la rapitori.

Pescuitul la rapitori cu montura offeset se practica atunci cand vadul de pescuit prezinta obstacole si pe ape putin adanci, dar intesate de copaci scufundati.
Substraturi pline de steparime, unde jigurile isi sacrifica efemera existenta pentru un simplu “tac”. Maluri umbrite de brauri de stuf, unde nici o oscilanta nu poate scapa teafara dupa un lanseu sinucigas. Astfel de locuri, sanctuarele rapitorilor, reprezinta mai mult decat niste simple structuri unde se ascund pestii. De fapt, ele sunt adevarate fortarete inexpugnabile.

O data lansate la apa, putine naluci faurite de mana omului pot iesi tefere din increngatura diabolica ascunsa sub luciul imbietor, daramite sa mai si prinda pestii aflati in aceste “zone interzise”. Exista insa o naluca sau, mai bine zis, o combinatie de plastic moale-carlig, anume creata pentru a sfida imposibilul: montura offset.

Offset si anatomia unei monturi.

Putini sunt pescarii de la noi care cunosc sau dau importanta offset-ului. Si mai putini sunt cei care il folosesc. Montura offset nu reprezinta o naluca in sine, ci un stil de a monta plastice moi special designate pe carlige offset si lestate suplimentar – extern sau intern.

Daca v-ati intrebat vreodata ce fel de “twistere sunt alea taiate pe burta” si cu tot felul de cozi ciudate – ba ciliforme, ba “in coada de randunica” sau “V”, ba cu paleta romboidala sau fara nici un fel de coada…, aflati ca acestea sunt plasticele moi concepute pentru a fi montate pe carlige offset. In aceeasi categorie intra si plasticele care par a nu avea nici cap, nici coada, fusiforme, cele asemanatoare ramelor, cele care imita broaste, iar lista ar putea continua mult si bine, pentru ca imaginatia producatorilor aproape ca nu cunoaste limite in materie de “soft plastics”. Lucru perfect explicabil prin versatilitatea incontestabila a acestei monturi: offset-ul se poate adapta unei multimi de plastice moi, inclusiv plasticelor care nu au fost special create pentru ”carligul ascuns”, cum ar fi clasicele gruburi sau shadurile mai putin… burtoase. Deci, daca aveti cateva carlige offset si tot felul de plastice moi, lasati creativitatea sa lucreze in folosul vostru.

Carligele acelea “strambe si cu gura mare”, cum i-am auzit pe unii incercand sa le descrie, sunt asa-numitele offset-uri, a caror tija prezinta o dubla indoitura chiar inaintea ochetului. Si carligele offset pot fi de mai multe feluri: worm hook (alungite si concepute pentru plasticele mai lungi, de tipul celor care imita ramele) sau wide gap, cu deschidere foarte mare, acestea din urma fiind si cel mai des utilizate.

Montura carligului… ascuns.

Procedura de montare este simpla, dar necesita un pic de atentie si antrenament, pentru ca rezultatul sa iasa bine. Plasticul moale se inteapa frontal, ca in cazul montarii unui jig normal, insa, dupa 3-4 mm, varful carligului trebuie sa iasa prin partea de jos a plasticului, iar plasticul se trage complet pe carlig, pana cand acopera perfect zona dublu indoita dinaintea ochetului.

Apoi, varful carligului se infige in fanta ventrala a plasticului, dupa care modul de incheiere a monturii se imparte in doua categorii:

a) varful carligului strapunge complet partea dorsala, iesind practic prin spatele “twisterului”, dupa care primii 3-4 mm din varf sau “ascutisul” se pot ascunde din nou sub “pielea” de cauciuc a nalucii, intepand stratul superficial;

b) varful carligului intra in corpul nalucii, dar nu iese prin partea dorsala, deci nu strapunge spatele, putand fi pozitionat la 1-2 mm de suprafata.


Dupa montare, urmeaza lestarea, care poate fi interna, cu plumbi de mici dimensiuni introdusi in zona frontal-ventrala a nalucii, sau externa, cu plumb conic culisant pe fir (care poate fi, la randul lui, blocat chiar deasupra monturii cu o bucata de scobitoare introdusa in plumbul culisant) sau cu lest turnat in anumite zone ale carligului, in cazul unor modele de carlige special produse de anumite firme (Mustad, Gamakatsu Japan, Mr. Twister etc.)

Ce lansete folosim ?

Pentru acest gen de pescuit, combinatia ideala o reprezinta lanseta si mulineta de baitcasting. De ce? Din doua mari motive: precizia crescuta a lanseurilor, pentru ca pescuitul in agatatori este unul de proximitate, unde nu conteaza distanta de aruncare, ci acuratetea – in acest caz, lanseurile stil “pendul”, pe sub mana, cunoscute la americani ca “pitching” si “flipping”, sunt cele mai indicate; angrenajele robuste si forta mulinetei in momentul luptei cu pestele, care trebuie literalmente “extras” din mijlocul agatatorilor.

Este de preferat ca lanseta sa aiba o putere de aruncare de minimum o uncie (28 de grame), o actiune rapida (sau moderat-rapida), sa fie sensibila (mai ales, daca nu folositi fir textil) si puternica, dar nu neaparat rigida.

Multi confunda rigiditatea cu puterea intrinseca, insa exista lansete puternice care nu sunt neaparat rigide – de genul lansetelor pentru swimbait-uri sau al celor speciale de pitching/flipping. Standardul american pentru asemenea lansete este de 7’6’’ lungime (2,29 m) si 3/8-1 1/2 oz. putere de aruncare (aproximativ 10 – 40 grame).


O lungime de 2,29 metri ajuta in lanseurile de precizie pe sub mana, insa orice lanseta care graviteaza in jurul celor 7 picioare sau 2,13 m poate fi folosita cu succes. In alegerea lansetei (ca si a mulinetei si firului), intervin preferintele personale – unii prefera lansete putin mai scurte de 2,13 m, altii, din contra. Deci, nu exista o regula universal valabila in privinta lungimii lansetei, dar e bine ca pentru aceasta tehnica, varga sa se incadreze intre 1,98 m (6’6’’) si 2,29 m (7’6’’). Poate fi folosit si un ansamblu de spinning, cu conditia ca atat lanseta, cat si mulineta sa poata face fata unui pescuit in “heavy cover”.

Alegerea firului.

Alegerea firului este de importanta vitala si poate face diferenta dintre a pescui si… a prinde peste. Firele textile de minimum 15 livre reprezinta un “rau necesar”, iar dezavantajele lor dispar, cel putin pe moment, pentru ca urmeaza sa pescuiti in… momente dificile. Oricat de contraindicate ar fi in cazul prezentarilor rectilinii, cu naluci de reactie – linguri, voblere, swimbait-uri -, superfirele ofera o serie de avantaje in cazul nalucilor latente, care sunt prezentate prin evolutii “verticalizate” – este vorba de jiguri si de plastice moi montate pe carlige offset. Lipsa de elasticitate a textilului asigura o intepare ferma, deoarece toata energia intepaturii este transmisa direct carligului, deci, nu se pierd 5-10 procente din cauza elongatiei firului, ca in cazul nailonurilor si fluorocarbonului. In conditiile folosirii unei monturi offset, carligul are de strapuns doua texturi: atat corpul nalucii, cat si gura pestelui. De asemenea, senzitivitatea extrema a textilului “telegrafiaza” aproape instantaneu orice se intampla la celalalt capat al firului, deci, usureaza detectia atacurilor. Vizibilitatea firului permite observarea atacurilor la nivel vizual, culorile fluorescente fiind cele mai eficiente. Cei ce nu agreeaza firele textile pot folosi “batranul” nailon sau fluorocarbonul foarte rezistent la abraziune, dar mai sarmos “din fire” (acest neajuns dispare, daca folositi o mulineta de baitcasting). Un diametru de minimum 0,28 mm este recomandat pentru nailon sau fluorocarbon, dar pescarii din lumea civilizata folosesc frecvent diametre de 0,33 sau 0,36 mm. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un fir “normal”: rezistenta cat mai mare la nod si la abraziune, factor de elongatie cat mai scazut si, bineinteles, sa ofere vizibilitate optima.

Posted in: alegerea firului pentru montura offset,pescuit cu montura offset la rapitori