11:04
NIKE B.
Pluta Pescarului Amator .
La pescuitul stationar , cand momeala cu care amagim pestele trebuie sa ramana la o anumita distanta de fundul apei , cel mai adegvat accesoriu este pluta .
Fixata pe sfoara , ea tine carligul cu nada la adincimea voita , iar prin tresaririle si scufundarea ei , va instiinta pescarul despre ceia ce se intanpla acolo jos , unde ochiul lui nu poate sa patrunda , si ii va indica clipa cand trebuie sa intepe .
La pescuitul fara pluta , aceste semne se trazmite prin struna , sfoara , varga , pana la mana pescarului . In perioada sa de ucenicire , cel ce practica un atare tip de pescuit va sta cu privirea atintita asupra plutei lui si , cu timpul va sti cu precizie , dupa miscarile ei , ce neam de peste este acela care incearca , cam ce marime poate sa aiba si ce face el acolo , in adancul apei .
Cu ani in urma se foloseau plute mari , rudimentare , facute mai ales din dopuri , greoaie , vizibile , adeseori speriau pestii . Pescarul incepator face de obicei primii pasi avand in mana o undita cu pluta si este bine sa inceapa asa .
Pluta trebuie sa fie cat mai putin vizibila , sa se tina deasupra apei in pozitie corecta si , in acelasi timp , sa fie atat de usoara , incat pestele ce incearca momeala sa nu simta o rezistenta care sa-l sperie . Apoi este necesar sa poata fi mutata cu usurinta pe sfoara , fie mai sus , fie mai jos .
Dar cel mai insemnat lucru de care trebuie sa tinem seama , atunci cand alegem o pluta cu un scop anume , este echilibrarea , mai bine zis cumpanirea plumbului si momelii cu putere de sustinere a plutei pe apa .
Materialele din care se pot face pluta pescareasca sunt : lemn , trestie , cotor de pana , aluminiu , celuloid , tepi de arici si chiar sticla . Ea va trebui sa fie prelunga , subtire , sa se asemene cu un gatej sau cu orice lucru asemanator , care pluteste deobicei pe apa .
Oricat de rudimentara ar parea , una dintre cele mai bune plute este cea facuta din varfuri uscate al coceanului de porumb , avand grija sa fie de grosimea degetului mic si sa aiba o lungime de 8 - 10 cm . La capete ii potrivim doua inele de cauciuc , bine stranse .
Sfoara trece pe sub aceste inele , fixeaza pluta , care poate sa fie deplasata cu usurinta , in jos sau in sus , dupa adincimea unde voim sa pescuim . Plute bune se pot face si din cotorul gros al penelor din aripa gastei , lebedei , cocorului , curcanului sau dropiei .
Marimea plutei va depinde de greutatea nadei , a strunei , a sforii si mai ales , a plumbului pe care trebuie sa-l poarte . Plutele din comert sunt adeseori viu colorate , mai ales in rosu , ceea ce il ajuta pe pescar sa nu le scape nici o clipa din ochi dar , in acelasi timp , sperie pestele , la pescuitul pestilor de rau eu recomand o pluta alba din poristiren expandat .
Posted in: 
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu