11:44
NIKE B.
Prutul este un riu, unde densitatea de rapitori nu este prea mare, dar avem si o diversitate de rapitori care isi impart locurile de hrana. In Prut putem prinde dintre rapitori, salau, somn, avat. Nu la fel de des se poate prinde stiuca si biban, dar se prinde. Toti la pestisor viu. Insa contrar celor afirmate in carti si reviste, salaul (dar si stiuca, si somnul) se prind mai bine in lunile de vara. Deja din septembrie capturile la pestisor se raresc, insa se prind exemplare mai mari. Explicatia ar fi ca pestisorii care constituie hrana rapitorilor fie au dimensiuni prea mari pentru ei fie sunt in stadiu de alevini. Din acest motiv un pestisor viu de circa 10 cm lungime constituie o momeala foarte buna in lunile de vara.
De asemenea impresia mea este ca rapitorii isi mentin locurile de hrana. In locurile cele mai bune vom gasi salai mai mari. Niciodata nu am scos intr-o zi mai mult de patru salai din acelasi loc. Dintr-un loc din care am scos patru salai s-ar putea sa mai scot abia dupa circa doua saptamini, de obicei mai mici si mai putini.
Unde gasim salaul
De obicei salaul il gasim sub maluri, la circa 50 cm de mal si la adincimi ce nu depasesc 50 cm. Atentie, marind adincimea (pina la 1,5 m) trasaturile sunt mult mai rare, dar capturile mai mari. Trebuie insa sondat profilul malului, daca avem radacini sau crengi, pestisorul se ascunde si de regula rupem linia.
Cele mai bune locuri sunt pe marginea bulboanelor, acolo unde apa este adinca si avem o discontinuitate in mal. De asemenea aproape la fel de bune sunt locurile din imediata apropiere a unui copac cazut sau cu ramuri in apa. Combinatia celor doua este fac un loc pe care sa nu-l spui nici pritenilor.
In lipsa unui astfel de loc se poate incerca in mici dolii formate chiar si pe cursul principal al apei, mici intrinduri in mal fie si de numai 0,5 metri adincime.
Pescuitul cu undita la salau
Folosesc o varga telescopica de 4 m, linie cu fir de 0,35, neaparat agrafa cu virtej, plumb culisant (de preferat olive), cirlig triplu (ancora).
Nu este obligatoriu, dar este de preferat, utilizarea firului textil (deoarece putem avea surpriza unei stiuci). Plumbul trebuie sa fie suficient de greu pentru a pastra pestisorul sub apa, altfel ar fi scos din apa de curent. Nu trebuie exagerat cu greutatea plumbului.
Pestisorul se monteaza clasic, cu unul din bratele cirligului introdus in partea dorsala. Pentru a evita asezarea pestisorului de-a curmezisul pe curent, cirligul se introduce cam la jumatatea distantei intre cap si inotatoarea dorsala.
Undita se monteaza in suport aproape de verticala, usor inclinata spre apa, daca pescuiesc la 50 cm sub apa, sau la 30-45 grade fata de orizontala, daca pescuiesc la adincimi mai mari.
Nu folosesc semnlizatori. Se observa la virful unditei cind salaul apuca pestisorul. Trebuie lasat, tremuratul virfului nu este suficient. Abia cind se observa tendinta undetei "de a pleca" este semn ca salaul a apucat pestisorul cum trebuie si s-a intepat. Drilul este palpitant cind salaul depaseste 2 kg.
Pescuitul cu lanseta la salau
In zilele cu vint puternic pescuitul sub maluri nu are succes. Atunci salaul se hraneste la fundul apei.
De asemeni, chiar daca vizez somnul, datorita limitarii numarului de lansete, renunt la momelile de somn in favoarea pestisorului viu. (Aceasta limitare a numarului de lansete nu este data numai de lege sau sportivitate, ci de banale motive practice. Cine a fost surprins de trecerea vreunei cioate cu trei lansete in apa stie ... Cine a avut captura mare intre alte doua lansete stie ...)
Nu folosesc semnlizatori. Se observa la virful lansetei cind salaul apuca pestisorul. Trebuie lasat, tremuratul virfului nu este suficient. Abia cind se observa tendinta lansetei "de a pleca" este semn ca salaul a apucat pestisorul cum trebuie si s-a intepat. Sau o fi somn. Pe mine nu ma deranjeaza.
Pestisorul viu penreu salau
Acum, ca v-am spus si ce fel de pestisori folosesc, sa nu credeti ca acestia sunt cei mai eficienti. Pentru mine sunt cel mai usor de procurat. Trebuie insa folositi pestisori cu solzi. Am incercat cu zvirluga, fara nici un rezultat (nici macar somn). Cu cit pestisorul este mai vizibil sansele sunt mai bune. Dintre pestisorii usor de procurat cei mai eficienti sunt carasii. Unii ar putea spune sa folosesc oblete. Avind insa in vedere ca obletele nu poate fi transportat viu (decit in recipienti speciali, cu hidrobion), iar de prins la fata locului nu este chiar asa usor la prima ora a diminetii, ramin la acesti pestisori care rezista mult mai bine. Pina apuci sa prinzi un oblete soarele este deja sus, sansele la salau scad (dar cresc la avat).
Folosesc pesti de apa curgatoare. Vara ii prind cu un accesoriu simplu, confectionat de mine astfel:
- la un recipient PET de 2 litri tai partea cilindrica cu filet (gitul sticalei), apoi separ (tai) partea cilindrica de partea tronconica;
- gauresc partea cilindrica (gauri de 3 – 4 mm prin care iese aerul si intra apa), si leg inauntru un plumb;
- partea tronconica o introduc in partea cilindrica cu diametrul mic inauntru; le capsez intre ele cu un capsator de birou;
- leg o ata (mai bine fir de pescuit) de fundul sticlei.
Se arunca in apa astfel incit gura sticlei (pilnia) sa fie spre aval, iar ata se leaga la mal.
Aceasta improvizatie a dat urmatoarele rezultate (in riul Bahlui): am aruncat-o la ora 7.oo si am scos-o la ora 16.oo cu o medie de 12 pestisori.
Precizez ca intr-o zi de pescuit la Prut eu folosesc cam 8 pestisori. Cind apa este rece se prind mai greu, drept care ii cumpar de la cei care pescuiesc cu plasele.
Pentru transportul pestisorilor vii iau apa (din Bahlui) atunci cind arunc PET-ul descris mai sus si o pun la frigider. Cind ma intorc sa-mi iau pestisorii iau si apa racita intr-un PET plin 80%. Inainte de a introduce pestisorii o agit bine sa ia cit mai mult aer. Dupa ce am pus pestisorii in sticla o bag din nou in frigider. Astfel pot mentine vii 8 pestisori pina a doua zi in circa 2 litri de apa. Nu prea mi s-a intimplat sa moara nici prin asfixiere, nici de la socul termic.
Apa cu cit este mai rece dizolva mai mult oxigen, iar pestii in apa de circa 4 grade Celsius (cit realizeaza frigiderul) as putea spune ca ierneaza, deci consuma mai putin oxigen.
Si revin la o afirmatie facuta in debutul acestor rinduri, in Prut nu am reusit sa prind pestisori in acest fel.
SURSA www.rapitori.ro
Posted in: 
