11:28
NIKE B.
Respiratia pestilor1
Ca orice animal , pestii îsi primenesc săngele prin respiratie , luând însă direct din apă oxigenul de care au nevoie . Organele cu ajutorul cărora respiră se numesc branhii , cantitatea de oxigen necesară diferă de la o specie la alta . Păstrăvi se simt bine într-o apă continînd 7-8 cmc oxigen la litru , dar moare într-o apă avănd numai 3-4 cmc/ l ; crapul se multumeste cu o concentratie de 3-4 cmc/ l dă semne de asfixiere si nu mai mănâncă .
Cu căt o apă este mai rece , cu atât continutul ei în oxigen este mai mare . Iată , decei , încă o influienţă a temperaturii . Apele provenite din topirea zăpezii sunt sărace în oxigen . Aşa se explică de ce primăvara , pe timpul puhoaielor , păstrăvii nu se hrănesc deloc , refuzănd orice momeală , si imediat ce puhoaiele încetează , se reped lacomi la orice , acum fiind cel mai favorit timp al anului pentru pescuitul lor .
Apele otrăvite cu diferite substante chimice au influientă asemănătoare asupra pestilor si , în cele mai dese cazuri , ele produc moartea întregului efectiv piscicol dintr-un bazin acvatic .
Îngetul prelungit poate provoca moartea pe scară întinsă , dacă nu se iau din vreme măsuri , pentru deschiderea de copci în ghiată , astfel încăt să se aereze apa sărăcită în oxigen din cauza putrezirii brădisului si a vegetatiei acvatice .
Şi epoca de reproducere a pestilor este direct influentată de temperatura apelor .Fiecare specie este legată de o anumită temperatură , favorabilă depunerii icrelor , fecundatiei si clocirii.Crapul depune icrele la 18° C , ştiuca la 8-10 ° C , linul la 22-25° C avatul la 9-10° C .
Nu este de mirare de ce decizia de opreliste a pescuitului , pe timpul perioadei de reproducere a pestilor , variază de la an la an , ea stabilindu-se în funcţie de variatia climei , anotimpului , si după temperatura apelor .
Locul unde pestii îsi duc viata .2
Pentru pescarul cu undita , cunoasterea acestui amănunt este esentială ; el va sti unde să caute fiecare specie si , în special , unde să-si plaseze cărligul cu momeală .
Din acest punct de vedere , pestii se pot împărti în două mari grupe :
a) Pesti ce trăiesc , se tărăsc sau scurmă pe fund ( pestii de fund sau betonici ), cum sunt , de pildă , linul , caracuda , plătica , batca etc ,
b) Pesti ce-si petrec viata înotînd în masa apei ( pesti de larg sau pelagiti ) , grupă din care fac parte stiuca , bibanul , avatul , cleanul , salmonizii etc .
Vezica înotătoare ( besica ) 3
Este un organ de plutire , prin modificarea volumului ei , pestii au posibilitatea de a coborî în adînc sau a se ridica la suprafată . După moartea pestelui , vezica înotătoare se umflă foarte tare , făcând ca pestele să plutească la suprafată , răsturnat într-o parte .
Posted in: 
