Se afișează postările cu eticheta momeala pentru somn. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta momeala pentru somn. Afișați toate postările

duminică, 5 septembrie 2010

Pescuit Amator si Viermele de Salcie .


Pescuit cu Viermele de Salcie .

O vietuitoare mai putin cunoscuta de catre pescarii sportivi este viermele de salcie. Si cand spun asta ma refer la valoarea sa incontestabila la pescuitul in special al somnului

 Descrierea Viermelui de salcie .

Sa incep intai prin a va spune cate ceva despre locul unde traieste, descriere, etc. Dupa numele dat, ne putem da seama ca traieste in trunchiurile si crengile salciilor batrane. Cam orice salcie mai veche in timp, poate sa adaposteasca in corpul ei, o multime de astfel de vietuitoare, de la pui foarte mici si larve pana la exemplare de dimensiuni apreciabile. In scoarta salciilor, acestia formeaza adevarate canale, datorita necesitatii de hrana (lemnul salciilor), cat si nevoii de miscare. Au un aspect foarte aparte, culoarea lor fiind rosie-aramie, cu nuante de negru. La pipait sunt elastici, parca ar fi din cauciuc, capul mic fata de restul corpului este de culoare neagra, si au o gura foarte puternica cu care scobesc in salcii; cand ii atingi te poti trezii muscat, insa muscatura lor nu este nici dureroasa, nici daunatoare, fiind ca si o mica furnicatura. Corpul lor este acoperit cu cateva fire de puf, de aceea (si datorita formei) la prima vedere o sa avem o mica retinere sa-i atingem. Forma si culoarea lor aduc pe undeva cu viermele care traieste de obicei in preajma pomilor fructiferi, denumit popular "matza popii".
Am spus la inceputul prezentarii ca este o momeala utilizata in special la pescuitul somnului, insa nici cleanul nu refuza o asemenea delicatesa. De obicei exemplarele mici (puii) se folosesc la pescuitul cleanului, iar pentru somn cautam doar viermi cu lungimi intre 5-10 cm si grosime cam cat degetul mic. Somnul este atras de mirosul foate puternic al viermelui, miros care se pastreaza un timp foarte indelungat. Spun asta deoarece viermii de salcie nu rezista in carlig (vii) decat foarte putin timp, de aceea miscarea lui nu poate atrage pestele decat in primele 2-3 min (maxim). Putem insa inlatura acest mic inconvenient printr-o metoda care adesea da roade mai bune: utilizarea viermelui in combinatie cu rama groasa sau coropisnita (ideal). Viermele este tras pe fir, iar in carlig punem coropisnita, astfel avem si miscarea coropisnitei, cat si mirosul tentant al viermelui.
Pe cat este de prinzatoare aceasta momeala, pe atat este de greu de procurat. Cautarea lor se poate dovedi o munca foarte grea, deoarece trebuie sa crapam lemnul salciilor, cu toporul si cu ajutorul unui ic, viermii ascunzandu-se de obicei in miezul crengilor mai uscate. Insa trebuie sa fim foarte atenti, pentru ca adesea se intampla accidente nedorite, cum ar fi taierea sau deteriorarea viermilor. Nota: daca am taiat corpul viermelui, acesta nu mai poate fi folosit in mod optim la pescuit. Tin sa precizez ca pot fi localizati pana si in radacina salciei, sub pamant. Mai exista si varianta cumpararii lor (din magazinele in care gasim asa ceva), sau de la localnici (tot unde exista), insa pretul lor poate fi destul de mare pentru unii din pescarii sportivi: intre 15000 si 25000 bucata, depinde de marime.
Daca am reusit sa procuram cateva exemplare mai frumoase nu merita sa le stricam prea usor.
Aceasta momeala se adreseaza in special pescuitului pestilor mari, insa este preferata nu numai de "monstrii" ci si de puiet. De aceea este bine ca atunci cand plecam la pescuit sa mergem intr-un loc unde stim ca s-ar putea afla ceea ce urmarim noi. Insa, daca vor insista si somoteii, nu este o asa mare problema, deoarece un singur vierme ne poate aduce mai multe capturi (ma refer la somn).


 Rezistenta acestei vietatii este incredibil de mare, somnul mic neputand sa-l rupa sau sa-l deterioreze, exceptie face insa cleanul, care chiar daca momeala este una "de export" o poate face ferfenita si nu trebuie sa fie decat un amarat de clenisor. Iar daca somnul cel mare nu s-a aratat, putem sa-l cautam (cu acelasi vierme) si a doua zi. Nu trbuie decat sa-l pastram intr-un vas cu apa, insa cu tot cu carlig, pentru ca daca incercam sa scoatem viermele, acesta se va deteriora considerabil.
Daca nu posedam viermi de marime mare, putem sa punem cate doi pe carlig, sau, cum am mai spus, sa-l folosim in combinatie cu alte momeli. Daca pescuim exclusiv cu vierme (fara alta momeala), este foarte important sa lasam varful carligului afara, in caz contrar putem sa pierdem pestele, deoarece nu se va intepa la fel de bine, datorita rezistentei si elasticitatii momelii. Tin sa precizez ca trebuie sa avem foarte mare grija cand fixam viermele in carlig, sa-l deterioram cat mai putin (sa nu-l "spargem"), asta fiind o incercare destul de grea, tot datorita calitatilor lui.



marți, 6 iulie 2010

Pescuit Amator si Coropisnita pentru Somn


Pescuit Amator  si Coropisnita pentru Somn .


Coropişniţa este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Mirosul caracteristic al acesteia este depistat de către "mustăcios" de la mare distanţă, şi sunt locuri pe Dunăre unde o coropişniţă în cârlig echivalează cu un somotei.




Cum gasim Coropisnita pentru Somn .



Cel mai adesea o găsim din întâmplare, săpând după rame. Dar putem să o căutam cu şanse mari în răsadniţele din grădinile de legume. Aceste răsadniţe sunt cultivate primăvara devreme pe un substrat de gunoi de grajd în care coropişniţele preferă să ierneze datorită căldurii degajate. Prezenta coropişniţei se recunoaşte prin micile ridicături la suprafaţa solului şi după prezenta plăntuţelor ofilite care se smulg uşor, acestea fiind retezate de la rădăcină. Uneori în nopţile de vară o putem vedea zburând în jurul unui bec aprins.


Cum  păstram Coropisnita pentru Somn .


A doua problema, după găsirea coropişniţelor, este păstrarea lor. Vom folosi un vas de minim 10 litri (acvariu vechi, găleata, etc.). Cu cât vasul este mai voluminos, cu atât "confortul" coropişniţelor va fi mai mare şi implicit durata lor de viaţă în captivitate. Cea mai buna densitate ar fi de o coropişniţa / un litru de pământ.
Pentru a nu se răni intre ele le vom tăia cu o forfecuţa vârfurile labelor scormonitoare. Nu le vom rupe labele în întregime fiindcă vor supravieţui mult mai puţin.
Pământul va fi umed şi afânat, cel de la muşuroaiele de cârtita, de pădure sau de gunoi fiind cel mai bun. La nevoie vom amesteca nişte frunze în pământ normal. Vom amesteca de asemenea şi câţiva morcovi, tulpini şi rădăcini de plante, cartofi, pentru hrana coropişniţelor.
Vasul cu coropişniţe îl vom tine cât mai departe de soare şi căldura. Ideal ar fi un beci. De asemenea, trebuie să îl ţinem acoperit cu un capac, altfel vom avea ocazia să descoperim că o deşi are un aspect atât de greoi, coropişniţa poate totuşi zbura.
Până la locul de pescuit vom transporta coropişniţele într-un vas mai mic, de genul unei găleţi de plastic de 5 litri umplută cu pământ reavăn şi cu frunze, cu capac prevăzut cu găuri mici pentru aerisire. Vom avea tot timpul grijă să nu o lăsăm în bătaia directă a soarelui şi vom umezi din când în când pământul, dacă este nevoie.

Cum pescuim cu Coropisnita la Somn .


Se foloseşte pe cârlige simple cu tija aproximativ de lungimea ei, numărul 1/0 - 3/0. Pentru a rezista mai bine in cârlig, mai degrabă o legăm de tija acestuia, cu aţă subţire, trecută de câteva ori în jurul ei, decât să o străpungem ca pe o râmă.


toateBlogurile.ro Certificat Web