vineri, 8 octombrie 2010

Pescuit Amator si monturi pentru salau


Monturi pentru  pescuitul salaului .


In cele ce urmeaza vom vorbi despre trei monturi pentru pescuitul salaului cu pestisor mort

Ca atare, in cel de fata ma voi referi la pescuitul salaului cu peste mort in montura. Precizez ca aceasta tehnica de pescuit nu are nimic in comun cu pescuitul stationar cu peste viu, mort sau la bucatica. Este o tehnica activa, oarecum apropiata de pescuitul cu jiguri.

Daca monturile pentru plastice ce ne-au fost prezentate sunt importate de peste ocean, cele asupra carora ma voi opri sunt creatia pescarilor europeni de salau. As zice ca sunt mai aproape de realitatile de pe la noi.
Din start va spun ca acest gen de pescuit nu este pentru cei comozi. In primul rand este necesara procurarea din timp a pestilor momeala (obleti, rosioare, babuste), pastrarea lor vii (uneori pentru cateva zile) intr-un volum de apa suficient, schimbarea din timp in timp a apei, pastrarea pestilor vii pe parcursul intregii zile de pescuit. Pe de alta parte, intr-o partida de pescuit in zone bogate in structuri (unde se atin salaii) se pot pierde uneori zeci de monturi, ceea ce implica refacerea lor dupa fiecare agatatura.

Poate parea o corvoada, dar cateodata ... rezultatele o compenseaza!

1. Montura pentru pescuit pe fundul apei (tirette)


Accesorii necesare:
- plumb cu greutatea de 10-25 gr., fusiform sau in forma de picatura. De preferinta cu tub de plastic in interior. Folosesc in general plumb fusiform in zonele in care structurile subacvatice constau in bolovani, betoane, fieraraie, etc si in forma de picatura acolo unde agataturile sunt butuci scufundati, crengi tifisuri, etc.
- opritor din cauciuc, inchis la culoare;
- vartej solid;
- pentru forfac fir monofilament, transparent sau de culoare apropiata de cea a apei, ori fluorocarbon cu grosimi intre 0,30 si 0,45 mm. Grosimea firului o adaptez in functie de frecventa agataturilor, de tipul structurilor, de turbiditatea apei, de posibilitatea ca pestisorul sa fie atacat de stiuca; (ex: RTM, Colmic Fender, Tubertini Gorila, Sufix Xcelon etc.)
- carlig triplu, a carui marime trebuie corelata cu marimea pestisorului momeala. Pentru pesti de 8-10 cm utilizez carlig nr.6. (VMC 9649 BZ – de culoarea bronzului sau VMC 9649 RD – rosii). Se poate folosi si carlig simplu acolo unde agataturile sunt mai dese (Gamakatsu F-314 nr.4 sau 6).
- material flotant (optional). Poate fi din cel gasit in comert, folosit in realizarea monturilor de crap, sau improvizat din talpa unui slap, dintr-un covoras pentru baie etc.

Realizarea monturii:

Se trece firul principal prin plumb si prin opritorul de cauciuc, dupa care se leaga vartejul cu nodul grinner sau blood (vezi Aventuri la Pescuit nr.30, pag.34-35). De celalalt ochet al vartejului se leaga forfacul folosind acelasi nod.

Lungimea medie a forfacului este de 40-60 cm. Un forfac mai scurt face ca evolutia pestisorului sa fie mai sacadata si mai putin ampla pe verticala, pestisorul evoluind foarte aproape de substrat. Creste astfel riscul agataturilor, dar poate fi mai „la indemana” pentru salau.... Un forfac mai lung da pestisorului o evolutie sinuoasa, cu amplitudine mai mare, pe gustul unor salai mai activi. La celalat capat al forfacului se face o bucla pe care se va atasa carligul triplu.

Cu o croseta de genul celor folosite la crap se trece firul prin pestisor si se scoate in zona aripioarei anale sau prin spate, dupa care se ataseaza carligul. Un sfac al acestuia se introduce in pestisor, de preferinta intr-o zona cu mai multe oase.

In cazul in care montura este realizata cu carlig simplu, acesta va fi introdus prin narile pestisorului sau prin cap, de jos in sus. In sfarsit, varful carligului se poate trece prin buza pestisorului iar varful acestia se introduce in zona aripioarei dorsale fara a-l mai scoate in afara (in genul monturii texas, vezi Aventuri la Pescuit nr.31, pag.78).

Montura se poate echilibra cu ajutorul materialului flotant astfel incat densitatea ei sa fie apropiata de cea a apei (fara a lua in calcul plumbul, bineinteles). Forfacul se trece prin flotor cu ajutorul crosetei, inaintea pestisorului. In functie de marimea flotorului, pestisorul va pluti intre ape sau se va scufunda incet, crescand astfel durata evolutiei pe verticala.

Utilizare:

Montura poate fi folosita de pe mal sau din barca, atat pe ape statatorare cat si curgatoare, pentru explorarea unor zone intinse in cautarea structurilor subacvatice, precum si pentru tatonarea acestora din urma.

Jucarea pestisorului se face din varful vergii, fara a ridica plumbul mai mult de cativa centimetri de pe fund, cu stopari de cateva secunde. In ape curgatoare trebuie luat in calcul si curentul, care prelungeste evolutia momelii intre ape si o face sa se miste chiar si atunci cand plumbul sta pe loc. De asemenea, se poate obtine o evolutie incitanta folosind un flotor corelat cu marimea pestisorului. Incepatorilor care doresc sa deprinda pescuitul cu aceasta montura le recomand sa se joace putin cu ea la mal, in apa mica, pentru a-i vedea evolutia si a-i gasi cadenta.

Frecventa agatarii monturii o apreciez ca fiind medie, dar simplitatea ei face ca pierderile de materiale si de timp pentru legarea alteia noi sa nu fie deranjante.


2. Montura pentru pescuit pe verticala


Accesorii necesare:
- plumb in forma de tigareta cu vartej, cu greutatea de 10-25 gr.;
- opritor din cauciuc, inchis la culoare;
- opritor din material plastic, inchis la culoare;
- vartej cu bila culisanta, pentru realizarea monturii hellicopter;
- pentru forfac fir monofilament, obisnuit sau fluorocarbon, transparent sau de culoare apropiata de cea a apei, cu grosimi intre 0,25 si 0,35 mm.
- carlig triplu, a carui marime trebuie corelata cu marimea pestisorului momeala. De asemenea, se poate folosi si carlig simplu acolo unde agataturile sunt mai dese.
- material flotant (optional).

Realizarea monturii:

Se ia o bucata de fir monofilament si se leaga de vartejul plumbului cu nodul nodul grinner sau blood. Capatul liber se leaga in acelasi fel de vartejul cu bila. Lungimea firului trebuie corelata cu inaltimea structurilor subacvatice.

Apoi se trece firul principal prin bila vartejului, prin opritorul de cauciuc si prin cel din material plastic. In prelungirea firului principal se ataseaza forfacul cu ajutorul unui nod dublu grinner. La celalalt capat al forfacului se leaga o bucla de care vom atasa carligul.
Forfacul se trece prin pestisor cu croseta, dupa care se ataseaza carligul in modul descris mai sus.
Adancimea la care va evolua pestisorul momeala este data de cele doua variabile: lungimea firului de care este legat plumbul si lungimea forfacului.

Si in cazul acestei monturi se poate folosi material flotant.

Este indicat ca firul cu care este legat plumbul sa fie mai putin rezistent decat firul principal si decat forfacul, intrucat plumbul se agata cel mai des.

Utilizare:
Cu aceasta montura se pescuieste in special din barca, pe ape curgatoare dar si statatoare, deasupra si in jurul structurilor: praguri, butuci, tufisuri scufundate, bolovani etc. Se poate folosi si de pe mal in locurile unde apa este adanca in apropierea malului, cum ar fi malurile exterioare ale meandrelor raurilor, consolidate sau nu, cuptoarele sapate de curent in malurile raului, gropi de balastiera s.a.

Montura se joaca aproape pe loc, cu ridicari si coborari repetate, din varful vergii, fara a recupera prea mult fir, cu opriri mai lungi intrucat evolutia pestelui momeala intre ape este mai ampla.

Frecventa agataturilor este mai scazuta decat in cazul monturii anterioare

3. Montura Drachkovitch

In magazinele de pescuit se gasesc monturi gata facute, unele mai bune altele mai putin bune, produse de diferite firme. Pentru cei mai indemanatici, care doresc sa si le realizeze singuri, iata cateva accesorii necesare:
- plumb cu doi ocheti, de 6/10 gr. Se poate utiliza un plumb despicat in care se introduce o agrafa de birou, dupa care se strange cu patentul;
- sarma de 1 mm grosime;
- sarma subtire, oteloasa. Cea din interiorul unui cablu de frana e perfecta;
- doua carlige triple a caror marime trebuie corelata cu marimea pestisorului mort. Pentru un pestisor de 8-10 cm. este potrivit nr.8;
- sarma de cupru pana la 1mm grosime.


Realizarea monturii:
Sarma groasa de 1 mm se indoaie cu patentul in forma de V, cu unul din capete putin mai lung. Dimensiunea acestui V trebuie sa fie putin mai mica decat cavitatea toracica a pestisorului momeala. Capatul mai lung se leaga de ochetul plumbului.

Apoi cu sarma subtire si oteloasa se leaga carligele triple si se ataseaza de ochetul plumbului. In cele din urma se leaga de ochetul plumbului aprox 20 cm de sarma de cupru.
Pestele se fixeaza in montura astfel: i se introduce prin gura sarma in forma de V dupa care se trage putin de montura pentru ca varful liber al V-ului sa patrunda corpul pestelui. Se fixeaza carligele triple in partile laterale ale pestelui si apoi se matiseaza in zona operculilor.
Montura este recomandata in ape cu mai putine structuri, mai ales din barca, dar si de pe mal, pentru pescuitul in apropierea fundului sa intre ape.

Evolutia ce trebuie imprimata monturii este asemanatoare cu cea a jigului, atunci cand se pescuieste pe fund, sau a oscilantei la pescutul intre ape.

Frecventa agataturiloe este destul de mare. De aceea se poate folosi si in varianta cu un singur carlig triplu.

Desigur, ar mai fi multe de spus in legatura cu acest subiect, dar pentru inceput consider ca am atins reperele de baza in intelegerea acestui gen de pescuit care a fost si este perceput drept unul destinat initiatilor, mai putin accesibil pescarilor obisnuiti. E o prejudecata. Este nevoie doar de putina perseverenta si incredere, iar rezultatele nu vor intarzia sa apara....

0 comentarii:

Trimiteţi un comentariu

toateBlogurile.ro Certificat Web