duminică, 5 septembrie 2010

Pescuit Amator si totul despre Sturion .


Totul despre Sturion .

Sturionii,făcând parte din familia Acipenseridae sunt printre cei mai vechi peşti care populează în present apele globului pământesc. Dintre toate speciile de peşti sturionii sunt cei mai valoroşi , renumiti mai ales prin calitatile nutritive şi gustative ale cărnii şi icrelor , dar şi prin mărinra lor neobişnuită faţă de speciile care trăiesc in apele noastre şi ale întregii lumi.
Însemnătatea sturionilor pentru hrana şi însăşi viaţa omului este atestată de o serie de date şi scrieri tocmai din perioade îndepărtate.Primele date despre trecutul sturionilor datează din neolitic şi au ca localizare Siberia de Est, fiind redate prin nişte figurine din piatră reprezentând sturionii.Nisetrul şi alti sturioni au servit ca todem la unele triburi indiene.La Manegri pescuitul sturionilor era insotit de ceremonii.
Pe teritoriul ţarii noastre , indicatiile cele mai valorose despre sturioni dateaza din antichitate şi se referă la mai ales la pescuitul sturionilor la gurile Dunării. La mesele regilor Burebista şi Decebal ,întemeietorul statului geto-dac de la sfârştul primului secol  î.e.n. , se aflau fripturi de sturioni , alături de uriaşe castroane de icre negre.Însăsi cetatea Histria, situată pe malul vestic al actualului  lac Sinoe, s-a dezvoltat pe seama exportului de sturioni şi icre negre. Faptul că în viaţa cetaţii Histria exportul de sturioni a jucat un rol primordial , îl atestă înseşi moneda cetăţii din această vreme care reprezintă pe una dinfeţe un vultur ţinănd în gheară un mic sturion.
Întrucât sturionii, in special morunul , sunt cei mai mari si valorosi pesti ai Dunării şi Mării Negre , este normal ca ei săfi atras primii atenţia celor care ne-au lăsat date asupra pescuitului în Marea Neagră şi Dunare . Din ele aflăm că sturionii se pescuiau pe Dunăre atăt pe teritoriul ţării noastre căt şi la Bulgariei, Iugoslaviei , Ungariei , Cehiei, Slovaciei, şi Austriei.
Numeroase sunt şi la noi documentele istorice  cu  referire directă la aceste specii.Mircea Cel Bătrân , domnitor al Ţării Românesti, în actul din 11 mai 1406 , mentionează pescuitul productiv  al sturionilor din Dunăre. Stefan , Voievodul Moldovei prin actul de la 19 februarie 1446, dăruieşte anual Mânăstirii Neamţ “două mejii de sturioni”, precum şi “trei cântare de icre negre”. Alte documente ale lui Stefan Cel mare , din 15 august 1471 şi 22 ianuarie 1472 , amintesc de de portul dunărean Chilia Veche ca centru pescăresc important producător de sturioni.

Caractere generale principale ale sturionilor .


Caractere primitive  cuprind scheletul în cae mai mare parte cartilaginous; endocraniul masiv , fără miotom şi septum interorbital ; coada doesală persistentă şi fără strangulaţie ; caudala heterocercă ; pectorale inserate ventral; vezica inotătoaare care cominică cu esofagul; intestinal în formă de valvulă cu spurală.
Caractere de degenerescenţă   în care include demice şi scuturile fără ganoină; oasele dermice  ale craniului în nunăr sporit ca urmare a înmulţirii centrelor de osificaţie sau oasele dermiceale craniului separate prin frontanele largi şi numeroase ; scuturile în număr redus şi localizate pe câteva puncte lae corpului , disparitia dintilor şi a radiilor branhiostegale.
Caractere de specializare  pentru viaţa bentonică a sturionilor sunt: alungirea botului într-un rostru conic sau spatulat; mustatile senzoliale ; canalul senzolial supraorbital trecând narine de fiecare parte şi îmbucându-se posterior , ceea ce face să formeze o anastomoză cu canalul infraorbital
Degenerescenta progresiva respective regresiunea osificaţiei se poate urmări in timp de la Palaeonisciformes  care , prin perfectionare organicăse transformă în Chondrosteidae şi, în ultumă instantă, în Acipenseriformes  din care face parte şi actuala familia Acipenseridae.
Va urma 


1 comentarii:

Anonim spunea...

imi place e ceva foarte aventuros si te relacseaza dar in acelas sens te si oboseste

Trimiteți un comentariu

toateBlogurile.ro Certificat Web