Pescuit Amator si totul despre Fecundarea artificială a icrelor de Sturioni .

Fecundarea artificială a icrelor de sturioni .

---

 Toate operaţiile de obţinere a elementelor sexuale şi de fecundare a icrelor se execută manual şi mai nou mecanizat.
În sturionicultură se utilizează de obicei icre deplin mature , nu însă supramaturate. Pentru aceasta femelele de morun , nisetru şi păstrugă anterior despicării se desanguinizează , apoi se obţin icrele despicate , pe când icrele de cegă se obţin în parte prin mulgere . Sperma se obţine numai prin mulgere , respective prin îndoirea corpului masculului .
Icrele de la femelele de sturioni care nu curg nu pot fi folosite în sturionicultură , ci numai pentru consumul uman


Înainte de a tăia abdomenul femelelor,  se iau măsuri pentru:
În cazul în care pepiniera de sturionicultură nu are  o secţie special construită , se va asigura un loc de lucru unbrit , pentru a feri degradarea elen\mentelor sexuale în tumpul fecundării şi descleierii icrelor de razele de soare;
Parcarea separată a masculilior cu spermă de bună calitate şi de calitate slabă
Desanguinizarea femelelor ,crestarea porţiunii dintre anală şi caudală , unde se află vena ventrală, şi a părţii inferioare a branhiilor , se face cu 1-2 minute inainte de tăierea abdomenului . Se clătesc cu apă timp de 1-2 minute portiunile crestate , pentru a înlătura sângele care diminuează calitatea icrelor şi a spermei.
Ştergerea abdomenului femelei cu un prosop uscat şi curat.
Prepararea suspensiei simple de nămol dintr-un litru de suspensie densă de nămol la 10 l de apă , suspensia fină de nămol pentru descleierea icrelor se trece printr-un nămol.
Apoi se trece la secţionarea abdomenului femelei sau mulgerea icrelor de cegă , aducând ligheanul cât mai aproapede orificiul genital, de unde începe sectionarea abdomenului pentru ca icrele să nu cadă sau să nu se traumatizeze.
De la fiecare femelă icrele se iau separate şi nu se amestecă cu icrele de la altă femelă . În fiecare lighean de 15 L se introduc circa 2 kg de icre. Cântărirea icrelor se face inainte de fecundare .
Dacă în ligheanul se găseşte o cantitate mare de lichid ovarian se varsă partea de lichid în exces , prin înclinarea ligheanului.

Manevrarea reproducătorilor de morun , nisetru sau păstrugă pentru obţinerea elementelor sexuale se face cu o instalaţie specială de tipul,unei mici macarale. După obţinerea elementelor sexuale se depozitează într-o cameră frigorifică , pentru valorificare în consumul uman.
Metoda fecundării propriu-zise a icrelor folosită de români intre1957-1962 la pepiniera experimental-productivă de sturionicultură de la Litcov-Delta Dunării , diferă de “metoda uscată” , cât şi de “metoda umedă” prin aceea că se adaugă câte 52-100 ml apă / 1kg icre, din această cauză metode se numeşte “semiumedă”.
La descleiereaicrelor  se colectează de la 2-4 masculi, spermă , care se imprăştie peste toate icrele din lighean , câte 10 ml spermă / 1 kg incre . În timpul fecundării se adaugă cel mult 100 ml apa /kg icre . Acest adaos de apă aactiverză spermatozoizii pentru a intra în micropiul icrelor. Sperma cloectară se păstrează la frigider pentru a fi folosită ulterior.
După turnarea spermei şi adaosului de apă icrele se amestecă cu mâna cu foarte mare atenţie apoi sunr lăsate liniştite timp de 1-2 minute . După aceasta incepe procesul de descleiere a icrelor. Se inclină ligheanul şi se îndepărteazălichidul ovarian, separate de icre. Apoi se adaugă dintr-o dată circa4-5 L apă / kg icre . După adăugarea acestei ape se înclină ligheanul şi se varsă apa înpreună cu lichidul ovarian . Sa repetă adăugarea aceleiaşi canticăţi de apă şi se varsă din nou .Ambele operaţiuni durează căteva minute. Procesul de descleiere a icrelor se face şi mecanizat cu un aparat special A01 , de formă conică , prevăzut la parte inferioară cu un tub care intră in amestecul de icre şi susoensie fină de nămol, aer comprimat sub formă de bule care ajută la descleierea icrelor.
Încleierea icrelor incepe după procesul de fecunadaţie la cel mult 2 minute la icrele de cegă , 3minute la cele de păstrugă  şi 4 minute la nisetru şi morun.
Producerea materialului sturionicol pe acle artificială are drept scop asigurarea perpetuării speciei , în vederea menţinerii efectivului respective. De aceea stabilirea stadiului în care puii sunt produşi artificial au  capacitateade a se integra natural , ferindu-I în acelaşi  timp de dişmanii direcţi.
Studiul fiziologic s-a întreprins asupra apuilor din cele 3 categorii, de 1g, 2g şi 3g/exemplar,  a demonstrat că nu există nici o diferenţa între acestea şi în consecinţă conţinutul în hemoglogină , formula leucocitară , nu depind de greutatea puiului. Ca atare , se poate concluziona că puii de sturioni trebuie crescuţi în pepiniere  sturionicole în greutate de 1 g/exemplar. În această situaţe se pot produce mai mulţi pui de sturioni deversabili în fluvii , pentru asigurarea efectivului sturionicol.
Alegerea  zonei unde trebuie lansaţi puii de sturioni în fluviu constituie un obiectiv de mare importanţă. Problema lansării puilor de sturioni în mediul natural trebuie studiată pe fiecare bszin în parte , prin marcarea în masă a acestor pui prodişi în pepinierele sturionicole.
O altă problemă care condiţionează eficienţa lucrărilor sturionicole , şi mai ales determinarea capacităţii pepinierlor   sturionicole,  este cunoaşterea cantitativă şi calitativă a bazei trofice în mare , unde are loc creşterea şi dezvoltarea sturionilor până la stadiul de adilţi.
Creşterea înpreună a nisetrului şi păstrugii în acelaşi bazin dă posibilitatea folosirii depline a resurselor de hrană planctonică şi bentonică ; nisetrul este exclusiv bentofag , iar păstruga consumatoare de crustacee de fund şi peşti mici fără valoare economică.
Studiile de peste 10 ani asupra bentonului din platforma Mării Negre au înlesnit cunoaşterea hranei de care vor dispune sturionii noştrii marini.

Posted in: cresterea sturionilor,fecundarea artificiala a icrelor de sturioni,migratia sturionilor,totul despre sturioni