miercuri, 19 mai 2010

Pescuit si Momelile Naturale ale Pescarului Sportiv

Momelile  Naturale ale Pescarului Sportiv

Astăzi vom discuta despre unele momeli naturale folosite de pescari amatori şi sportivi , aceste momeli le folosesc în general toti pescari de la cel mai mic pănă la cel mai mare cu exceptia unor momeli .
Vom vorbi despre următoarele momeli naturale :
-coropisnite , gandacul de colorado , libelulele,  rame , viermusi etc .



Coropisnita este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. Se poate trage pe carlig, dar astfel nu va mai atrage pestele decat prin miros si partial prin vaz. Mai bine o legam de tija carligului cu ata, tinand-o astfel vie o perioada mai mare de timp si sporindu-i sansele de a fi reperata datorita miscarilor ei. Coropisnite - au o lungime de 3-5 cm, au corpul catifilat, dar  butucanos, cafeniu, cu picioarele ca niste lopeti, potrivite pentru a sapa galerii pe sub plante pe care le roade cu falcile sale groase. Mreana si somnul sunt usor ademeniti de o astfel de momeala plasata pe carlige de 4 - 2/0, cu tija lunga. Pastrarea acestor insecte
se face in cutii de chibrituri (cate una) sau in cutie de lemn compartimentata precum un penar, pentru a evita obiceiul lor de a se manca daca sunt puse impreuna.

Gandacul de colorado: poate fi folosit in special la pescuitul cleanului. Culoarea rosie a aripilor membranoase, la exemplarele adulte este extrem de incitanta pentru pescuit la clean .




Libelulele: - denumite popular calul dracului, calul popii, se impart in mai multe rase, dintre care mentionez cele trei mai des intalnite: liblelula alba, libelula verzuie, libelula demoazele. Aceasta insecta seamana cu tantarul, este foarte mare, dar nu pisca, eventual ne poate deranja zazaitul permenet si monoton al roiurile
uriase adunate deasupra apelor.

Larvele acestora duc o viata acvatica dezvoltandu-se in namolul anumitor ape. Larvele mari se pot depozita in conditii de temperatura intre 0 si 4 grade C, chiar si in cutiutele cu vegetatie, fiind mereu atenti sa la mentinem umiditatea, stropindu-le cu apa statuta. Acesta larve sa por pastra in hartie de ziar, bine inmuiata in apa de ploaie, aplicand mai multe straturi, lasand uscat doar stratul din exteriori. Procurarea acestor larve este un
procedeu mai dificil si de aceea va sfatuiesc sa la cumparati din comert. Larvele de libelula sunt momeala de baza la toate competitiile de pescuit stationar fiind folosite da majoritatea concurentilor. Aceste larve pot fi adaugate in nade alaturi de alte "condimente".
La pescuitul cu aceste larve vom folosi un carlig nr. 14-18 cu tija subtire si vom avea grija sa le intepam
in cap, adica in partea mai groasa, putin verzuie.

 Ramele - Au corpul aproape cilindric, format, din numeroase inele, de culoare roscata, roscata-vinetie,
moaronie. In cadrul pescuitului sportiv ramele constitue o momeala aproapa universala. Exista mai multe specii de rame: ramele de roua - traiesc in solul gradinilor si diverselor culturi agricole, lungimea lor abisnuita este de cca 15 cm, unele ajungand pana la dezvoltarea record de 40 cm.

Dupa ploaie cand galerile lor subterane sunt inundate, ele ies la suprafata terenului chiar si  in timpul zilei, astfel ramele de roua prefera activitate nocturna. culegerea acestor rame pe timp de noapte se practica cel mai bine cu ajutorul unei lanterne cu filtru galben (lumina puternica la sperie si acestea se retrag rapid in ascunzatori), iar extragerea lor din gauri a celor prinse de cap se face cu rabdare. Pastrarea acestor rame se face in pament pus in cutii din metal, lemn sau saculete
din bumbac.
Containerele din plastic (pungi, cutii) nu sunt indicate. Adaugarea catorva bucatele de tomate sau zatului de cafea asigura o buna hranire pentru ramele destinate mai multor partide de pescuit.

Viermele de carne 
       Colectarea lor nu este prea plăcută , totusi pescarul nu renuntă la ei , deoarece viermele de carne este una dintre cele mai ademenitoare momeli pentru aproape toti pestii nerăpitori . Vermusul nu este alceva decât larva alburie a mustei mari , albăstruie , care se aşează vara pe carne , depunând o multime de ouă albe .
Deoarece la pescuit avem nevoie de o cantitate mai mare de vermuşi , pe care nu-i găsim la întâmplare ,va trebui să-i prăsim . Iată cum procedăm : vara , când este arsiţă, punem într-o găleată stricată sau într-o lădită de lemn cu fundul găurit , resturi de carne sau un cap de berbec , pe care îl expunem la soare . În curănd se vor aduna mustele , care vor depune sumedenie de ouă . După 48 de ore , vermii vor misuna pe capul de berbec rămas la căldură .
Sub vasul cu fundul perforat asejăm un alt vas , în care am aruncat câţiva pumni de rumegus de lemn sau tărăte . Viermii vor cădea în lădita de jos , stând în rumeguş sau tărîte , ei îşi pierd curînd mirosul greu .
         Deoarece , spre toamnă , muştele de carne dispar , trebuie să ne facem provizi  de viermi , care să ne ajungă pănă la sfărsitul sezonului .
Adunati în felul arătat mai sus sunt vărsati apoi într-un vas , pe fundul căruia am pus un strat gros de pământ umed , lutos . Ei se vor retrage în pământ , unde vor rămâne amortiti . De aici vom lua , treptat , câti avem nevoie . Dacă îi punem câteva minute în apă călduţă , îşi recapătă vioiciunea . Pe cârlig se înşiră fie câte unul singur , înţepând în partea lui mai groasă , fie făcând din ei o salbă de patru cinci .

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

toateBlogurile.ro Certificat Web