vineri, 30 aprilie 2010

Pescuit -Struna pentru Peşti Răpitori şi Lungimea Strunei


Struna pentru Peşti Răpitori
             În sfărşit, la undiţele pentru peştii care au dinţi ascuţiţi , se montează strune din sârmă galvanizată sau din oţel . Fiind din metal , ruginesc , se încălcesc , fac coturi pe care nu le mai putem îndrepta şi nu sunt elastice.
Strunele din oţel le vom folosi la pescuitul : ştiuci , bibanului, salău  etc
   Lungimea Strunei                



Lungimea strunei variază după felul pescuitului , în general , putem afirma că trebuie să ne străduim ca , în apă sau pe suprafaţa ei , să avem numai struna sau struna şi căt mai puţin din lungimea sforii . La pescuitul cu plută , cănd folosim ca momeală râma , de obicei ajunge o strună de 40-60 cm .
Strună lungă cere numai pescuitul cu muscă artificială , în acest caz ea va fi de 2-3 m , dar nu mai lungă decăt distanţa dintre vârful vergii şi inelul de lăngă măner pentru că , la deplasarea din loc în loc , nu se va mai putea întinde paralel cu varga , deoarece nodul din capăt nu trece prin vărful vergii , iar struna se agaţă la fiecare pas.





             Când vrem să facem o strună mai lungă , vom alege fire de diferite grosimi , pe care le putem aşeza în asa fel încât , spre sfoară să fie mai groasă , iar spre cârlig din ce în ce mai subţire . Procedeul prezintă două avantaje : în partea de care se apropie mai mult pestele , struna este mai subţire şi deci mai puţin vizibilă ; apoi, dacă , într-o luptă prea grea , struna nu poate să reziste , sau dacă se agaţă cârligul în vreo rădăcină de unde nu-l mai putem scoate , şi trebuie să forţăm şi să rupem struna , ruptura se va produce în partea mai puţin rezistentă . De exemplu , pentru a lega o strună de păstrăvi ---la pescuit cu muscă artificială ---lungă de 2,5 m , vom alege si vom lega două fire de nailon de grosimi diferite , de pildă : spre cârlig un fir de 16-18/100 de 1,30 m lungime , iar spre sfoară , un alt fir de aceeaşi lungime , gros de 18-20/100.

joi, 29 aprilie 2010

Pescuit - Rezistenţa şi Culoarea firelor de pescuit ale Pescarului Amator


Pescuit - Rezistenţa şi Culoarea firelor  de pescuit
             Firele de nailon se vând în bobine mici de10 şi 25 m şi în mosoare de 50-100-200 m .La cumpărare , va trebui să ne convingem de supleţea lor , un fir prea rigid este inapt pentru pescuitul cu năluci , după cum un fir de nailon prea elastic nu este recomandabil : el ia forma tamburului mulinetei pe care este înfăsurat .
La fiecare lansare vom vedea năluca pornind , trăgănd după ea un fir spiralat , ceea ce va avea drept o lansare scurtă şi imprecisă .





Rezistenţa firelor de nailon diferă după grosimea lor şi variază după marca lor de fabricaţie ,în medie , firele de nailon de calitate bună trebuie trebuie să aibă , ca rezistenţă , valorile înscrise în tabelul ce urmează .
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
                            Grosimea firului în sutimi de milimetru              Rezistenţa la kg
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
                                        10/100                                                  0 kg 500
                                        12/100                                                  0 kg 650
                                        14/100                                                  0 kg 850
                                        16/100                                                  1 kg 
                                        18/100                                                  1 kg 200
                                        20/100                                                  1 kg 400
                                        22/100                                                  1 kg 650
                                        24/100                                                  2 kg
                                        26/100                                                  2 kg 350
                                        28/100                                                  2 kg 700
                                        30/100                                                  3 kg
                                        32/100                                                  3 kg 300
                                        35/100                                                  3 kg 800
                                        40/100                                                  4 kg 800
                                        45/100                                                  5 kg 800
                                        50/100                                                  7 kg
                                        60/100                                                  9 kg
                                        70/100                                                  14 kg
                                        80/100                                                  20 kg
                                      100/100                                                  33 kg
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

         



                Asupra culorii firelor din care se confecţionează strunele au existat întodeauna discuţii între pescari . Ultimele experimentări făcute au stabilit că un fir de culoare albă sau uşor albăstruie este cu mult mai invizibil în apă decât cele de alte culori . Toate tipurile de strune se uzează mult mai curând decât ar crede pescarul . Prin frecarea de pământ , de pietre , prin îndoiri , noduri etc , struna se deteriorează şi plesneşte . De aceea , trebuie controlată des , chiar de mai multe ori în decursul unei partide de pescuit , iar partea stricată , sau chiar  toată , trebuie înlocuită  numaidecât .

marți, 27 aprilie 2010

Pescuit la Guvid în apele noastre


Pescuit la Guvid 

 Guvidul de mare are corpul alungit si cilindric in partea anterioara si comprimat lateral in cea posterioara, acoperit cu solzi ctenoizi. Capul este mare, putin comprimat dorso-ventral, cu o gura mare, terminala, putin oblica, cu buzele groase si carnoase. Cele doua inotatoare dorsale sunt concrescute la baza. Ventuza ventrala este de lungime variabila. Solzii acopera pieptul si istmul pestelui.
Mediul acvatic ambiant are o mare influenta asupra coloritului pestelui, astfel incat acesta este foarte variat in cazul respectivei specii. Partea superioara a dorsalei si a capului este de culoare intunecata, de multe ori de un brun-ocru sau brun negricios, cu multe pete inchise, de forma variata si neregulata. Pe opercule si bot prezinta multe pete si marmoratii. Partea ventrala a pestelui este cenusiu deschisa. Acest colorit de baza variaza in multe nuante, in functie de mediul acvatic. Dorsalele sunt cenusii, cu dungi longitudinale negre intrerupte. Anala, caudala si pectoralele au pete mai intunecate sau mai deschise la culoare, nu insa si inotatoarea ventrala.



Observ ca toata lumea este interesata in special de capturi mari. Este adevarat, satisfactiile pe care ti le ofera capturarea unui crap mai mare de 3kg (ce sa mai vorbim de un salbatic romanesc de 10kg.) sunt de neegalat (mie, cel putin, dupa mai bine de 30 ani de cind mi-a intrat aceasta boala in singe, inca imi mai danseaza genunchii charleston timp de 5-10 min. dupa ce il vad pe dinsul in juvelnic). Totusi... Satisfactii deosebite ti le ofera si pescuitul la "baboiasi", in special in lunile februarie-martie cand platicutele, bibanii si rosioarele sunt deosebit de hraparete.
De multe ori nici nu mai ai timp nici sa mai improspatezi momeala pe cirlig, si de altfel nici nu prea ai de ce, atita timp cit dinsii se multumesc si cu coaja de rima.

Dar, mai exista un pestisor in tara noastra, care nu prea este bagat in seama de catre pescarii de apa dulce, dar care in perioada 15 Martie-01 Mai devine deosebit de activ si care poate oferi satisfactii deosebite tuturor pescarilor, de la incepator, la mare maestru. Aduc in discutie guvidele din Marea Neagra. Este o placere sa-l pescuiesti in aceasta perioada (mai ales ca se intra in prohibitie la apele de ses si colinare). Este perioada in care poti pescui de regula 3kg/h, daca marea nu este agitata.




Guvidele mai are un mic secret pentru care merita sa-l pescuiesti, secret pe care nu il cunosc nici unii locuitori ai litoralului. Are niste icre colosale, de marimea celor de stiuca, galben-aurii si foarte, foarte gustoase. Se pot consuma prajite (dar este pacat), salata de icre (numai de guvide sau in amestec cu icre de ciprinid) sau sarate, pe piine cu unt. Am convingerea ca acei dintre dumneavoastra care le-au gustat odata, vor dori ca in fiecare primavara sa stringa cel putin 1kg de icre pentru iarna ce vine.
Durerea este ca iti trebuiesc cam 8-9 kg de femele pentru 1kg de icre si iti cam piere cheful cand iei pestele la curatat. Pentru acei care nu au pescuit niciodata guvizi, vreau sa adaug citeva cuvinte despre habitatul si obiceiurile lor. De regula, guvidul sta ascuns sub pietre, de unde pandeste, iese si ataca prada (alevini, sprot sau guvizi tineri), culege resturi de scoici aduse de curenti si unde ulterior se refugiaza. In perioada de depunere a icrelor, aproximativ 20 aprilie-05 Mai, iese de la piatra in zone nisipoase sau cu piatra alba (fara alga).
Aceste zone pot fi usor recunoscute dupa culoarea deschisa a apei. Dupa depunerea icrelor, apa incalzindu-se, guvidul migreaza catre ape mai adinci, de unde revine pe la inceputul lunii octombrie, cind apa se mai raceste la mal.

Daca veti dori ca in aceasta primavara sa incercati un pescuit la mare, imi face placere sa va descriu tehnica mea, pentru a prinde cit mai mult peste. Oricum, guvidul este atit de activ in perioada de depunere a icrelor, incat oricine il poate pescui (conteaza insa si cat si in cat timp).
Folosesc o lanseta de 30-60g, mulineta de marime 50 sau 60 cu recuperare cit mai rapida, fir de 0,35mm (bune si stifturile din bazare, avind in vedere ca uzura mulinetei si a firului este foarte rapida la acest pescuit).
Pescuiesc numai la pluta plimbatoare.

luni, 26 aprilie 2010

Pescuit - Struna Pescarului Amator


            Reuşita pescuitului depinde , în cea mai mare , măsură de faptul că pestele , care îşi caută hrana , să nu observe  că momeala ce i-o întindem are ceva neobişnuit şi , mai ales , că are o prelungire : sfoara . De aici străduinţa pescarilor ca măcar acea parte a sforii , ce se cufundă sau pluteşte , să fie căt mai puţin vizibilă .De aceea la capătul , sforii se leagă struna , un fir făcut dintr-un material mult mai subţire şi mult mai puţin vizibil .




            Pescarii bătrăni folosesc încă firul alb , din coadă de cal . Cu toate progresele făcute în născocirea altor tipuri de strune, nu s-a ajuns ca acestea să aibă însuşirea celei de păr de cal , aceea de a fi aproape invizibilă în apă . Totuşi , acest fel de strună nu mai ieste folositor decât rareori , deoarece este mai puţin rezistentă decât celelalte şi pentru că puţini pescari şi-o pot procura şi confecţiona , ea negăsindu-se în comerţ . Sfătuim însă pe cei ce-şi pot procura păr bun de cal şi care dau la pesti mici - pănă la 1/2 kg - să o folosească . Pot fi întrebuinţate numai firele albe şi numai cele din coadă de cal ( cele din coadă de iapă sunt mai puţin rezistente ) .
Vom alege firele cilindrice , nu pe cele lăţite , şi vom avea grijă ca ele să fie căt mai egal ca grosime . Pentru peştii mai mari , struna va fi făcută din două-patru fire răsucite .

            Până în anii ultimului război mondial , pescarii foloseau fire de mătase la confecţionarea strunelor de undiţă . Aceste produse , foarte căutate până mai ieri , au rămas de domeniul trecutului .

Printre acestea enumerăm :

Fir ( crin ) de Florenţa , extras din punga serigenă a viermelui de mătase , în momentul când acesta este pe deplin dezvoltat şi pe punctul de a-şi face gogoaşa . Firele , lungi de 25-40 cm , sunt prelucrate după anumite procedee , trefilate şi sortate pe grosimi şi calitati .

Fir japonez sau gut - de unde a rămas şiastăzi denumirea de ( gută ) , pe care o folosesc pescarii noştri când vorbesc de firele de pescuit --se obţine din fibrele de gogoşi de mătase , amalgamate şi întărite în formol .Foarte rigide când sănt uscate , trebuie umezite cu una-două ore înainte de a le lega , spre a deveni suple .





Astăzi , datorită dezvoltări industriale firele sintetice din materii plastice , s-a obţinut firul de nailon , cunoscut de toţi pescarii , fir foarte rezistent , elastic , suplu şi care a înlocuit definitiv firele din mătase . El are avantajul că se găseste în toate magazinele cu articole de sport , în orice lungime şi grosime , nu se înoadă atît de uşor ca firul de Florenţa , nu are nevoie de umezire înainte de întrebuinţare , fiind altminteri şi mult mai ieftin .

Dezavantajele lui sunt următoarele : este foarte inflamabil , arde integral şi cu mare repeziciune ; locul unde s-a produs un nod devine punct nevralgic la rupere , astfel că trebuie mereu verificat , iar nodurile trebuie desfăcute cu răbdare , cu ajutorul unui ac cu vărful bont .

duminică, 25 aprilie 2010

Pescuit - Sfoară - Nylon sau Firul Textil al Pescarului Amator

 Sfoara  Pescarului Amator    

           După cârlig  urmează să descriem , în ordinea importanţei , sfoara cu sfărcul ei ( struna ) .
Sforile  de pescuit sunt şi ele de mai multe feluri , începănd cu sfoara odgon , răsucită , din cănepă , pănă la sforile fine , cu profil subtire . Pescarul începător , care nu are ambiţie să prindă pesti foarte mari , îşi poate şi singur o sfoară de undiţă .

            Orice sfoară de cânepă , in sau mătase ,de calitate bună poate fi transformată în sfoară de undiţă . Ea va avea însă două lipsuri : se va răsuci şi se va încălci uşor , apoi fiind mereu udă şi uscată ,va putrezi curînd .
Este deci nevoie de o aşa-numită preparare specială . Iată procesul : -înferbântăm ulei de in până dă în clocot şi lăsăm sfoara în el , timp de 10-15 minute , până se îmbibă bine ; apoi o scoatem , o întindem şi o lăsăm să se usuce o zi-două ; asfel nici nu se va mai răsuci , nici nu va mai putrezi curînd .

            Mai sunt şi alte procedee de împregnare , pe care nu le înşirăm aici , deoarece sforile pe care le găsim în comerţ sunt mult mai bune decât cele pe care le-am putea face noi. Este prefereabil să cumpărăm fir de mătase , fiindcă este de două ori mai rezistent şi mai trainic decât cel de cânepă sau in .







De asemenea , ne vom feri de cele albe sau negre , alegănd sfoară sur-verzui sau cafeniu-deschis .Între o sfoară împletită şi o alta răsucită , o vom prefera pe prima .
Pe mosor sau ambalaj se indică până la ce greutate a pestelui rezistă sfoara , şi în acestă privinţă pescarii începători sunt ispitiţi să exagereze , folosind sfori mult prea groase comparativ cu peştii pe care au de gând să-i pescuiască .

Nylon sau Firul Textil al Pescarului Amator

          In domeniul liniilor de pescuit, in ciuda progresului constant inregistrat de nylon, firul textil se impune din ce in ce mai mult pe piata. In prezent cele doua produse sunt complementare dar radical diferite. Nylonul este un fir monofilament obtinut prin polimerizarea fibrelor sintetice poliamidice. Firele textile sunt materiale compozite- multifilare (polietilenice, kevlar, spectra, dyneema, coramid) unele componente avind rezistenta de 10 ori mai mare decit a otelului.

 Avantaje nylon:este ieftin, usor de procurat, cu fiabilitate din ce in ce mai buna;umple bine mulineta, da siguranta lanseului; rezistenta acceptabila, elasticitate ridicata, ceea ce-l face un bun amortizor in cazul lansarilor ratate; utilizabil la toate tipurile de inele.

            Dezavantaje nylon: rezistenta la frecare este limitata; la distante mari elasticitatea dauneaza considerabil uneori facind intepaturile ineficace; suporta destul de rau ultravioletele; uneori, dezavantajele enumerate anterior impun schimbarea firului cel putin anual.

Avantaje fir textil: rezistenta este de circa 3 ori mai mare decit la nylon (de cinci ori la nod), la diametre egale;
rezistenta la uzura este foarte buna; durata de viata ridicata (poate fi schimbat si la 3 ani); coeficient de intindere aproape nul fiind extrem de eficient la intepat chiar la distante foarte mari;

            Dezavantaje fir textil:asezarea pe tambur lasa de dorit iar alunecarea pe inele este redusa fiind necesare inele foarte dure (Sic, Gold Cemet); rigiditatea firului nu iarta lansarile ratate; pretul este foarte ridicat.
Tinind cont de descrierile de mai sus, de cele mai multe ori se prefera linia din nylon de calitate si forfacul din fir textil. Aceasta combinatie este foarte eficienta la pescuitul pestilor mari.





           Alegerea firelor se face in functie de grosime, rezistenta la tractiune (la nod), culoare.
Intotdeauna se urmareste utilizarea firului cu grosime minima pentru categoria la care pescuim, cu culoare in functie de limpezimea apei. Un fir prea gros asigura o siguranta marita dar cu o frecventa scazuta a numarului de muscaturi.

sâmbătă, 24 aprilie 2010

Pescuit - Cârligul Pescarului

           
             Cârligul este partea cea mai importantă a undiţei şi una din cele mai vechi invenţii ale omenirii.
Strămoşii noştri îşi procurau o bună parte din hrană necesară pescuind cu cârlige rudimentare , pe care şi le făceau din bucăţi de corn , din oase sau din ţepii peştilor .



Se poate pescui chiar dacă lipsesc unele părti şi accesorii ale undiţei ; fără cârlig , nu există undiţă ! Înainte de toate , pescarul trebuie să aibă cârlige foarte bune . Toate celelalte părţi ale undiţei pot să nu fie de calitate superioară , însă cârligul trebuie să fie perfect .


Cele mai des utilizate sun cele simple ,La cârligul simplu deosebim următoarele părţi :
              -vârful , curbura , braţul şi limba sau spinul .

În sfărşit la capătul braţului există fie un ochi , fie o paletă pentru legarea strunei . Proportia dintre lungimea vârfului şi lungimea braţului variază foarte mult de la un tip la altu . La unele cârlige , vărful ajunge pănă dincolo de mijlocul braţului . Cârligele cu braţ scurt nu s-au dovedit bune : oricum vom lega struna , cârligul se deplasează din linia strunei , face cot la punctul de legătură , şi în consecinţă , când pescarul " răspunde " pestelui ( îi dă lovitura de înţepare ) , vârful nu se poate înfinge . Mai ales la pescuitul care foloseste drept momeală răma , braţul trebuie să fie mai lung ,pentru ca nada să poată trasa în lungul lui . Vom discuta şi în zilele următoare tot despre cârlig , mai sănt multe de povestit .



vineri, 23 aprilie 2010

Pescuit şi Dimensiunile Minime Legale

                                
                                          Dimensiunile Minime Legale  Pentru Pescuit

Denumirea speciei                                                               Dimensiunea minima legala
                                                                                                                (cm)
1. AVAT (Aspius aspius)                                                                        30 cm
2. BABUSCA (Rutilus rutilus)                                                                 15 cm
3. BIBAN (Perca fluviatilis)                                                                     12 cm
4. CRAP (Cyprinus carpio)                                                                     35 cm
5. CARAS (Carassius auratus)                                                               15 cm
6. CARACUDA (Carassius carassius)                                                    17 cm
7. COSAC (Abramis sp.)                                                                         25 cm
8. CLEAN (Leuciscus cephalus)                                                              25 cm
9. CEGA (Acipenser ruthenus)                                                                 45 cm
10.FUSAR (Aspro streber)                                                                      12 cm
11.LIN (Tinca tinca)                                                                                 25 cm
12.LIPAN (Thymallus thymallus)                                                              25 cm
13.LOSTRITA (Hucho hucho)                                                                 65 cm
14.MORUNAS (Vimba vimba)                                                                 25 cm
15.MREANA (Barbus barbus)                                                                 27 cm
16.MORUN (Huso huso)                                                                       170 cm
17.NISETRU (Acipenser guldenstaedti)                                                 140 cm
18.OBLETE (Alburnus alburnus)                                                              12 cm
19.PLATICA (Abramis brama)                                                                  25 cm
20.PASTRAV (Salmo sp.)                                                                        20 cm
21.PASTRUGA (Acipenser stellatus)                                                      100 cm
22.ROSIOARA (Scardinius erythrophthalmus)                                           15 cm
23.SCOBAR (Chondrostoma)                                                                   20 cm
24.SOMN (Silurus glanis)                                                                           50 cm
25.SALAU (Stizostedion sp.)                                                                      40 cm
26.STIUCA (Esox lucius)                                                                            40 cm


Pescuit şi Mulinetele Pescarului

Mulineta

            Cuvânt de origine franceză ,încetănit în limba noastră , mulineta denumeste un mecanizm care se adaptează vergilor de pescuit şi pe al cărui mosor ( tambur ) se înfăşoară sfoara , putând lungi sau scurta aruncările , după cerinţele apărute într-un moment sau altul al pescuitului.

Despre mulineta


In functie de schema cinematica, mulinetele sunt de 2 tipuri:

-mulinete cu tambur rotativ (in mai multe variante);

-mulinete cu tambur fix (in mai multe variante)





In functie de lagarele utilizate intilnim:
mulinete cu bucse;
mulinete cu rulmenti;
mulinete mixte.
Cele mai raspindite si utilizate mulinete sunt cele cu tambur fix.
In general, cind cumparam mulinete trebuie sa ne orientam catre acele modele care
corespund scopului urmarit; pentru pescuitul rapitorilor sunt utile mulinetele cu tambur mic,
usoare, cu cit mai multi rulmenti. Pentru pescuitul stationar vom putea opta si pentru
modelele cu bucsa sau mai recomandat mixte, tinind cont ca pretul este proportional cu
numarul de rulmenti, iar marimea acesteia va fi aleasa in functie de grosimea si lungimea
firului dorit. Uzual, pentru pescuitul stationar se aleg modelele cu marimea tamburului 40 -
50 care pot fi incarcate cu circa 100-150 m fir 0.3 - 0.35 mm.
Angrenajele mulinetelor trebuiesc anual unse cu ulei sau vaselina in functie de
recomandarile producatorului in caz contrar acestea putindu-se uza si deteriora grav. Pentru
un travaliu mai putin obositor, la pescuitul pestilor mari, sunt avantajoase mulinetele cu frina
pe fir. Intotdeauna pescuiti cu frina usor slabita, altfel puteti fi surprins de pestii mari, in
special in faza inteparii acestora si ... consecintele vor fi neplacute.

miercuri, 21 aprilie 2010

Pescuit - Cum ne alegem lanseta


Cum ne alegem lanseta

Am intilnit numeroase persoane care au cumparat lansete usoare pentru pescuitul crapului, sau lansete grele pentru pescuitul rapitorilor. Pe linga disconfort, acestia s-au lovit de o serie de probleme, unele extrem de costisitoare. Cunosc citeva cazuri in care la pescuitul crapului era folosita o lanseta cu actiune 10-30 g, lungime 2.1 m. Nu mare a fost surpriza acelor pescari care, aruncind plumbi avind grutate cu mult peste cit recomanda producatorul lansetei, dupa un numar de lanseuri au rupt lansetele. Acestia, in majoritatea cazurilor incepatori, nu cunosteau nimic despre rezistenta lansetelor (actiune, putere). Dar sa vedem cum ne alegem lansetele.

Lansetele se caracterizeaza prin doua elemente: actiune; putere.



Actiunea poate fi: 

De virf (A) - actiune rapida;
Mijocie (B) - actiune semirapida;
Parabolica (C);
Lenta(D).
Actiunea foarte rapida este specifica in general pestilor mari. In unele cazuri literele A,B,C si D sunt inlocuite prin cifre in intervalul 1,5-5.

Puterea este, de regula, determinata cu relatia:

P = gmax x 10, unde gmax - reprezinta masa maxima a plumbului, in grame (ex: Lanseta A 10-30 - lanseta actiune rapida, greutatea maxima a plumbului lansat intre 10-30 grame). Daca alegem o greutate mult mai mica lansarile vor fi scurte si imprecise; daca depasim sarcina recomandata, la lansare este posibila ruperea lansetei. De remarcat ca puterea are alt sens decit in mecanica.
Pe baza puterii putem alege firul corespunzator. Astfel, rezistenta firului trebuie sa fie de max. 7 ori puterea vergii. Daca avem de exemplu o lanseta cu puterea 300 g (deci 10-30 g greutatea plumbului, inscrisa pe ea) firul optim este de maxim 3 kgf la nod, in conditii de soc.

Un fir mai gros poate pune in pericol varga.

Atentie, rezistenta firului se considera la nod, deci vom alege un fir de circa 6 kgf rezistenta pe un tronson de 1 m fara nod (mentionata de producator). Lungimea lansetei este si ea importanta prin distanta la care lansam, determinind capacitatea lansetei de a absorbi socul provocat de pestii mari. La pescuitul pestilor mari, pentru a reduce efortul pescarului, se recomanda lansete de minim 2.7 m cu miner lung (pentru doua maini).

Aceste valori, mentionate mai sus, sunt orientative si deseori nu se respecta fara prea mari riscuri (daca exista si experienta) dar, teoretic, siguranta lansetei este relativa in aceste cazuri, depinzind de experienta pescarului si de calitatea celorlalte componente si vom mentiona aici in special mulineta. Combinind actiunea, puterea si lungimea lansetei putem pescui fara riscuri, cu efort minim si satisfactii depline.

luni, 19 aprilie 2010

Pescuit şi Uneltele Pescarului Sportiv

Ca să pescuiesti nu-ţi trebuie nici prea multe unelte , nici prea costisitoare , iar pescarul începător are nevoie , iniţial , doar de un echipament simplu şi ieftin , pe care şi-l va complecta ,diversifica şi îmbogăti treptat .

Care sunt uneltele de bază ale pescarului sportiv ?

Pe acestea le vom descrie amănunţit , dar vom prezenta şi altele ,utile , însă nu într-o măsură tot atât de mare precum primele .




Dacă are putină îndemânare , pescarul îşi poate confecţiona şi singur unele , în text fiind înserate câteva îndrumări practice în acest sens . Dar este mai economic şi mai folositor să ni le procurăm din comerţ , iar noi să ne mărginim doar la mici reparaţii sau la confecţionarea unor piese de mai mică importanţă , cum ar fi cutiile pentru momelile artificiale , sau chiar şi altele , pe care , după o oarecare ucenicie , le putem face la fel de bune cum sunt şi cele din comerţ ( de pildă , muştele artificiale ) .




Înainte de toate ne vom ocupa de "arma" pescarului , undiţa , si-i vom descrie părţile principale din care este alcătuită : cârlig , sfoară , strună , vargă . Apoi vom trece în revistă celelalte accesorii ale acestei unelte : mulineta , plumb , plută etc . Vom aminti şi de alte câteva accesorii , pe care este bine ca pescarul să le aibă cu el . Ne vom opri mai mult asupra alcătuirii unditei , deoarece pescarul trebuie să-i cunoască bine părţile componente , dacă vrea să obţină rezultate bune .
În zilele următoare vom discuta mai pe larg şi vom descrie uneltele pescarului sportiv .

duminică, 18 aprilie 2010

Pescuit Biban cu Năluci


Pescuitul bibanului cu năluci este un sistem foarte atrăgător , dându-ne în acelaşi timp şi posibilitatea să prindem exemplare mari , pe care cu greu le-am putea ademeni cu momeală animală .
Dintre năluci , cea mai eficace este lingura mică , cu paleta lungă de 2-3 cm . Ea trebuie să fie foarte sensibilă , învârtindu-se cu uşurinţă la cea mai mică tracţiune , sensibilitatea impusă de viteza redusă cu care tragem lingura prin apă , când pescuim la bibani .




Lingura va fi armată cu un mic cârlig triplu nr 7-9 ; ciucurele roşu de lângă , cu care obişnuesc unii pescari să-şi împodobească cârligul , s-a dovedit fără nici un fel de utilitate practică . Cu un peştişor mare de lemn , verificat dinainte că vibrează bine în apă , vom putea obţine câtiodată rezultate foarte bune .
 


Dimensiunea lui nu trebuie să depăşească 5 cm ; cârligul -nr .7-9 , iar culoarea cea mai potrivită va fi roşie-portocali .
Pescuind cu năluci , vom lansa de-a lungul ţărmului , trăgând năluca încet şi explorănd toate locurile ce ni se par bune , pe lăngă si sub maluri , lângă margini de stuf , cocioace etc .

Din când în când , viteza nălucii trebuie variată , deseori vom vedea bibanii cum urmăresc evolutia nălucii prin apă şi nu o atacă decât atunci când îi accelerăm alura .

Ca şi cu momeala naturală , vom pescui şi între ape , şi mai spre fund . În acest scop vom imprima nălucii mişcări ascensionale şi de scufundare , dovedite ca foarte aţâţătoare pentru firea curioasă a bibanului .
Lupta bibanului este scurtă , trebuie să fim foarte atenţi când luăm un biban mare sau potrivit de mare în mână , pentru că îşi ridică aripa de pe spate şi ne cutem întepa rău în acele sale .

sâmbătă, 17 aprilie 2010

Pescuit Biban cu plută

            Unditul bibanului cu plută este pe cât de uşor , pe atât de distractiv .Varga va fi uşoară şi lungă : struna va fi făcută din fir de nailon de 18-20 / 100 , având un cârlig nr . 8 , când momim cu râmă , şi nr 10 , în cazul când pescuim cu peştisori sau cu cozi de peste mic ; pluta va fi atât cât să poată sustine un plumb de câteva grame .
Cea mai bună nadă o constituie peştişorii foarte mici , argintii ( plevuşca ) ; este bună şi râma , pe care trebuie să o schimbăm mereu , ca să nu atârne moale din cârlig . Peştişorii-momeală vii îi prindem în cârlig de buze . Dacă nu găsim peştişori vii , vom trage în undită un peşte mort , înţepăndu-l de coadă , cu cărligul lângă aceasta . Avănd ca momeală peştişor mort , nu vom pune plută , ci-l vom sălta necontenit , mişcănd din vargă .


Bibanul începe să vină la undiţă încă de la începutul primăverii , dar adevăratul sezon începe numai în timpul şi către sfărsitul verii .Cele mai bune luni sunt august , septembrie şi octombrie , în ultima lună începănd cărduirea . Atunci putem să scoatem peste după peste . Dacă ştim sau găsim un loc bun şi după ce am prins câtiva bibani , vedem că nu mai vin şi alţii la undiţă , să avem răbdare sau să revenim în acelaşi loc după putin timp ; bibanii în cărduri au trecut mai departe vânînd , dar nu vor întârzia să se reîntoarcă . Zilele înnorate sunt cele mai propice .

joi, 15 aprilie 2010

Pescuit la Biban în Apele Noastre

            Numeroase sunt denumirile date acestui peste pe cuprinsul ţării noastre : biban , asprişor , baboi , boşman , bubuioc , bondruş, costruş , ghiban, zburâş etc.

Are trupul ovalar , comprimat în regiunea anterioară şi foarte înalt , spatele arcuit , gura mare , cu falca de jos ceva mai ieşită şi cu dinti mici şi deşi . Este acoperit cu solzi mici , aspri , zimţaţi pe margine .
Operculul ( orechia ) , partea dinapoi , se termină cu un ţep ascuţit . Înotătoarele de pe spate sunt una lângă cealaltă , aproape lipite între ele ; cea din faţă , ventrală , este mare , cu ţepi lungi , tari , cu vârf ascuţit .

             Pe spate , bibanul este de obicei de culoare verde-cenuşie sau verde aproape negru ; coastele sunt verzui cu reflexe arămii , iar burta cenuşiu-alburie , bătând uneori în galben . De pe spinare coboară cinci-nouă dungi verticale , lunguieţe , mai închise la culoare , vărgîndu-i laturile . Înotătoarele ventrale sunt gălbui , iar celelalte roşii .
Bibanul este rareori mai mare de 30 cm şi 200-500 g , uneori , însă , poate ajunge şi la o lungime de 50-60 cm şi la o greutate 2-5 kg .



              Este un peste de apă dulce şi salmastră . Preferă ape limpezi , lin curgătoare , şi de aceea îl vom găsi mai mult în lacuri şi bălti .Trăieste şi în râuri ,începănd din zona mrenei şi până la Dunăre , mai cu seamă în bălţile acesteia , în lacurile litorale , precum şi în bălţile şi lacurile interioare .
Peşte lacom şi rapace , se hrăneste aproape numai cu hrană vie : însecte , larve , melci , peştişori şi toate vietătile mici ale apei în care trăieste .

              Îşi depune icrele în martie-mai , în tot timpul acesta nu încetează însă să umble asieduu după mâncare. Ca oricare peste răpitor , îşi are locurile lui de păndă : cotloanele din mal , rădăcinile , picioarele de pod , bolovanii cu cuptoare sub ei , ochiurile din mijlocul stufului etc .

marți, 13 aprilie 2010

Pescuit şi Solunar luna Aprilie 2010

Să vedem ce şanse avem luna asta la pescuit ?


             Luna aceasta avem : - 8 zile de pescuit foarte bune,
                                           : - 6 zile de pescuit bune,
                                           : - 16 zile de pescuit slabe.

Deci nu prea avem sanse mari la pescuit luna aceasta  Fir Întins şi Baftă la pescuit .




Pescuit şi Încălţămintea Pescarului Amator

 Încălţămintea Pescarului         
           
             Încălţămintea constituie partea cea mai importantă din echipamentul pescarului , fie că acesta pescuieste pescuieste de pe mal sau mergând prin apă .

Bocancii vor fi confecţionati dintr-o piele deasă şi unsuroasă , prin care apa să nu pătrundă cu uşurinţă , o talpă groasă , dublă , va obosi mai puţin talpa piciorului , atunci când călcăm peste pietre sau asperităţile drumului ce-l avem de străbătut . Ţintele sau măselele de oţel ce se prind de talpă nu sunt deloc practice la pescuit . Călcănd peste prundişul râului sau pe bolovăniş , ele produc zgomot ce se trasmit uşor în apă , în afară de faptul că de ele se prind cu uşurinţă pământul clisos , formându-se acei nesuferiţi " papuci de noroi ", ce ne îngreunează mersul .
La fel de nepractici la pescuit sunt bocancii cu talpă de cauciuc , care alunecă pe fiecare piatră.

             Atunci când pescuim mergând prin apă , cum este deseori cazul la păstrăvi , lipan sau cleni , şi dacă apa nu este prea rece , ne vom procura o pereche de ghete de pâzlă , specială pentru pescuit . Aceste ghiete ni le poate confecţiona orice cizmar , dintr-o pânză deasă si rezistentă , de prelată , si cu o talpă groasă din fuior de cânepă , străns răsucit si apoi împletit . Au mare avantaj că sunt foarte uşori şi nu alunecă când călcăm pe piatră . Din această cauză , ghetele de baschet , pe care le folosesc unii pescari , fiind mai la îndemănă , nu sunt deloc practice .

              Pentru cei ce nu suportă apa rece , singura nădejde rămâne cizmele înalte de cauciuc , cu conditia să nu fie prea grele şi să aibă lipite pe talpă nişte benzi transversale de cauciuc , late de 1,5-2 cm şi cu faţa striată, care le fac mai puţin alunecoase .
Mersul pe uscat , până la locul de pescuit , încălţat cu aceste cizme , mai ales dacă distanţa este mare şi timpul călduros , este pe cât de obositor , pe atât de nesănătos : toată lungimea piciorului acoperit de cizmă transpiră din abundenţă .


            Foarte buni sunt ciorapi de pânză cauciucată , impermeabilă , lungi pănă mai sus de genunchi , şi care se încalţă cu ghetele lungi de pămză, pe care le-am descris mai sus . Oricare ar fi încălţămintea întrebuinţată la pescuit , ea se va încălţa --vara sau iarna --numai peste ciorapi moi , de lănă groasă , ce au proprietatea să absorbe transpiraţia piciorului , menţinudu-l uscat şi ferindu-l de rosături .
Raniţa (rucsacul ) pescarului


Dcă apa în care pescuim nu este în apropiere , sau dacă ne deplasăm mai multe zile , atunci ne va trebui o raniţă , în care să ducem toate accesorile de pescuit necesare, evetual cizmele de cauciuc , juvelnicul , minciocul , gafa , merindele , rufăria de schimb , ustensilele de toaletă , o mică trusă sanitară , un bidon de apă , o baterie electrică etc .Rucsacul trebuie să fie larg , uşor de dus , iar greutatea să fie bine repartizată pe umeri , pentru a nu produce rosături .


















Briceagul atît de necesar pescarului în orice moment , nu va lipsi din buzunarul nici unui unditar .

luni, 12 aprilie 2010

Pescuit şi Îmbrăcămintea Pescarului Amator

Îmbrăcămintea

           Oricare ar fi natura pescuitului , îmbrăcămintea pescarului trebuie să fie igienică şi practică ; igienică , să-i apere corpul de umezială şi vănt , să fie răcoroasă vara şi călduroasă iarna , practică , să-i fie uşoară la purtat , nestînjenidu-i mersu şi mişcările , rezistentă şi de o culoare apropiată de acea a mediului în care se mişcă .

            Se recomandă o camasă usoară ,din ţesătură moale de lănă , care să fie purtată pe piele . Pe lăngă faptul că este călduroasă iarna , e foarte practică şi vara deoarece absoarbe transpiratia , fără să se lipească de piele , aşa cum fac ţesăturile de bumbac , care se usucă si mai greu . Peste cămasă vom pune o haină de vănt din pănză deasă , sub care putem îmbrăca , la nevoie , un pulover mai gros .
           Vara vom purta un paltalon de pănză , tip salopetă sau golf ( ce se strănge sub genunchi ) , iar pe timp rece , unul din aceste modele , din stofă călduroasă .


Când pescuim umblănd prin apă , cu cizme de cauciuc ( lungi sau scurte ), ori ghiete speciale , vom purta un pantalon scurt ( şort ) de pănză sau stofă .



                                                                          



      




 Contra ploii este bună o pelerină de pănză deasă dar si mai practic este un hanorac cu glugă ,din pănză avănd acelas model cu cel pe care-l poartă schiorii sau turistii.

Hanorac impermeabil caiac Extend





În sfărsit , pe vreme rece, mai ales în timpul transportului , sau atunci când facem un popas , spre a mânca sau a ne odihni , este necesară o manta păroasă de postav tip loden.

            Pentru apărarea capului , pălăria vânătorească de fetru pare departe cea mai preferată şi a intrat de mult în portul pescarilor ; pe lăngă faptul că este practică , ea se potriveste bine cu restul echipamentului .Vara însa pe arsită , o pălărie usoară de pănză sau de rafie , cu borurile mai mari , ne va apăra capul şi ,în special ochii de radiatiile razelor solare , mult amplificate prin reflexul apei .
În general , pescarii se vor feri să poarte o îmbrăcăminte confectionată din material complect impermeabil sau cauciucat , fiind nădusitor si foarte ne sănătos , deoarece împedică primenirea aerului .

duminică, 11 aprilie 2010

Pescuit Momeli si Nade Naturale 4

Caşcavalul si brănza

         Caşcavalul sau brănza , bine fermentate , constituie o nadă foarte bună pentru mrene . Mai bune sunt brânzeturile nu prea tari , mirositoare , cu găuri putine , dacă sunt prea tari , împedică înteparea , iar dacă sunt fărâmicioase, se risipesc în apă .
Caşcavalul se taie în pătrătele cu laturile cam de un centimetru , în care se înfinge cârligul , rămânând descoperit numai acul din vârf .

Intestine de găină

         Când apa este limpede , intestinele de găină sunt o momeală foarte bună pentru clenii mari .Se va avea însă grijă ca ele să nu atârne pe cârlig în ciocuri prea mari .

Fructele




O nadă mul căutată de cleni  sunt unele fructe : prunele ,ciresele si dudele , toate bine coapte .Ciresele le prindem în cârlig fără să le scoatem sâmburii . Înţepăm cireasa la coadă , ca sâmburele să ajungă în curba cărligului ,si scoatem pe dincolo vârful acului . În prunele tăiate în jumătate cârligul se înfinge asa cum se vede în figura următoare.
Este bine ca în jurul tăieturii să îndepărtăm coaja pe o suprafată de vrio 2 mm lătime , culoarea galbenă a mezului atrage de la distantă atentia cleanului .Cârligele vor fi destul de mari ca să poată cuprinde pruna .

Bucăti de carne fiartă

             Bucătile de carne fiartă( si apoi putin prăjite ) si săngele închegat atrag mrene mari . Momeala este bună mai ales în portiunile de răuri din josul oraselor mari , unde pestii se hrănesc mult din resturile de alimente aruncate în apă .

Pâine albă

             Din pâine albă se prepară nade bune pentru crapi , cleni si alti nerăpitori .Înmuiem miez de pâine în apă , îl stoarcem bine , apoi îl frămîntăm , adăugăndu-i putină brănză , până se face un aluat omogen tare .



O momeală foarte bună pentru crapi este următoarea : se dă prin răzătoare turtă dulce , pe care o frămîntăm cu miez de pâine albă , înmuiat si stors .În acelas ttimp adăugăm --după trebuintă --o cantitate din pezmetul de turtă , sau din mezul de pâine ,până obtinem un aluat care seamănă cu chitul folosit de geamgii . O atare nadă se tine bine pe cârlig , constituind totodată cea mai atractivă momeală pentru crapi.

vineri, 9 aprilie 2010

Pescuit Momeli si Nade Naturale 3

           Musca de arin este o insectă tricopteră pe care o recunoastem usor . Vara , pe când pescuim , vom vedea deseori zburînd o insectă verzuie , ce pare destul de mare . Înaintează cu greu , dând neregulat din aripi . Când ajunge deasupra apei , îsi ridică de multe ori aripile în sus si le lasă să cadă , dar abia a atins oglinda apei , câ se si înaltă din nou .

În curănd se va aseza pe o tufă sau o buruiană , unde o vom găsi cu usurintă . Este de culoare verzuie , cu aripi brune-străvezii , mult mai lungi decât trupul scurt si gros , pe care le tine orizontal , pliate în lungul trupului .
Trăieste mai ales pe arinii de lăngă apă , dar -- de la şes si pănă la pădurile de brad --o vom găsi pe tot felu de copaci si tufe . Fiind una dintre cele mai ademenitoare momeli , dacă putem strănge asemenea muste de arin , putem fi siguri că vom prinde pesti .Cu ele se pescuieste " pipăit " , la suprafata apei ,puse pe cârlig ,nu putem arunca sfoara la distantă mare ,pentru că sunt prea friabile .


Găndacul de brad

          
Pentru păstrăv , muntenii preferă larva găndacului de brad .O  găsim sub coaja brazilor căzuti ; este un verme alb , gros , lung de 2-3 cm ,usor curbat . În locurile cu brădetul căzut având la îndemănă o toporiscă cu care să desprindem coaja uscată , vom aduna viermii necesari pentru o zi întreagă de pescuit .Cu o atare momeală pescuim lăsând-o să se scufunde .
Fără să mai insistăm asupra lor , vom mai aminti si de ate momeli naturale : greierii de cămp si de casă , buburuzele , furnicile mari , negre , cu aripi , coropijnita , lipitorile

miercuri, 7 aprilie 2010

Pescuit Momeli si Nade Naturale 2

Burlăul (carabete,scorobete)

            Este larva acvatică a unei găze înaripate , numită friganea , care trăieste în nisipul si nămolul celor mai multe ape curgătoare si stătătoare .Larvele sunt usor de recunoscut : îsi fac o căsută în formă de teacă , din nisip , bucătele de lemn etc , în care trăiesc , ţinăndu-si afară numai capul negru si căteva picioruse ,lătărete cu ajutorul cărora se tărăsc .
Împreună cu teaca au o lungime de 1-2 cm si o grosime egală cu a unui pai de secară . Le găsim usor , încăt în câteva minute putem aduna atâte larve , cât să ne ajungă pentru o zi . dacă răscolim nisipul sau nămolul din marginea apei , chiar si pe cel neacoperit , însă îmbibat de apă , le vom observa stănd ca niste betisoare cenusii , nemiscate . Le vom aduna într-o cutioară de tablă , în care vom pune muschi sau rumegus umed .

Înainte de a pune larva în cârlig , o scoatem din teacă , prinzând-o cu unghiile de cap . Din teacă va iesi un fel de vierme alb-gălbui , pe care îl înfirăm în lung , începând de la cap . Este o nadă foarte bună pentru multi pesti si , în special , pentru păstrăvi .
Pescuim , lăsând-o să se scufunde între două ape . Cârligele pe care le vom întrebuinta pentru o atare nadă trebuie să fie mici si subtiri .

marți, 6 aprilie 2010

Pescuit Momeli si Nade Naturale 1

Viermele de carne

            Colectarea lor nu este prea plăcută , totusi pescarul nu renuntă la ei , deoarece viermele de carne este una dintre cele mai ademenitoare momeli pentru aproape toti pestii nerăpitori . Vermusul nu este alceva decât larva alburie a mustei mari , albăstruie , care se aşează vara pe carne , depunând o multime de ouă albe .
Deoarece la pescuit avem nevoie de o cantitate mai mare de vermuşi , pe care nu-i găsim la întâmplare ,va trebui să-i prăsim . Iată cum procedăm : vara , când este arsiţă, punem într-o găleată stricată sau într-o lădită de lemn cu fundul găurit , resturi de carne sau un cap de berbec , pe care îl expunem la soare . În curănd se vor aduna mustele , care vor depune sumedenie de ouă . După 48 de ore , vermii vor misuna pe capul de berbec rămas la căldură .
Sub vasul cu fundul perforat asejăm un alt vas , în care am aruncat câţiva pumni de rumegus de lemn sau tărăte . Viermii vor cădea în lădita de jos , stând în rumeguş sau tărîte , ei îşi pierd curînd mirosul greu .

             Deoarece , spre toamnă , muştele de carne dispar , trebuie să ne facem provizi  de viermi , care să ne ajungă pănă la sfărsitul sezonului .
Adunati în felul arătat mai sus sunt vărsati apoi într-un vas , pe fundul căruia am pus un strat gros de pământ umed , lutos . Ei se vor retrage în pământ , unde vor rămâne amortiti . De aici vom lua , treptat , câti avem nevoie . Dacă îi punem câteva minute în apă călduţă , îşi recapătă vioiciunea . Pe cârlig se înşiră fie câte unul singur , înţepând în partea lui mai groasă , fie făcând din ei o salbă de patru cinci .

Cosasul



            O nadă căutată de toţi pestii , tot atât de mult ca şi râmele , este cosaşul , căntăretul pajiştelor arse de soare . Pestii se dau la toate , dar dacă este vorba să alegem , vom culege dintre cei care s-au dovedit mai ademenitori . Nu sunt buni : cei mici de tot , cu trupul moale , de culoare cenusie ; cei prea mari , cu trupul mai lung de 2 cm ; cei fără aripi , cu burtă groasă ; cei scurti , grosi , cu picioarele foarte lungi si care au în coadă o prelungire ca un fel de sabie .
Mai buni sunt cei mijlocii ,cu o lungime de 1-2 cm , cu aripi lungi , de culoare galbenă , rosiatică , cafenie sau cenusie . Cosaşii moi la pipăit nu-i păstrăm , fiindcă se sfăsie foarte usor de pe cârlig .Îi putem prinde mai usor dimineaţa , pe rouă , când , îngreunati de apă , nu pot sări . Una sau două cutii de chibrituri sunt perfecte ca să-i adunăm si să-i păstrăm în timpul pescuitului . Dacă îngrămădim prea multi într-o cutie , vor muri prea repede : este bine să mai dea din picioare si în apă .
Unii pescari fac rău că , înainte de a-i pune în cârlig , le rup perechia de picioare mari , cu care sar , sau chiar si capul , pentru că se vor sfăsia mai usor . Cosaşul va fi prins în cârlig în felul următor : înfingem vârful cârligului după cap , la ceafă , scotindu-l pe la coadă . aripile să stea căt mai desfăcute .

toateBlogurile.ro Certificat Web